Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat informația recentă potrivit căreia Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, afaceristul Fănel Bogos, dar și Mihai Barbu, fostul lider PNL Vaslui, au fost trimiși în judecată, în dosarul privind presupuse intervenții pentru schimbarea conducerii DSVSA Vaslui.
Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, afaceristul Fănel Bogos, dar și Mihai Barbu, fostul lider PNL Vaslui, au fost trimiși în judecată în dosarul instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, pentru presupuse intervenții privind schimbarea conducerii DSVSA Vaslui și obținerea unor avantaje pentru firma omului de afaceri, anunță DNA, într-un comunicat.
Potrivit DNA, Mihai Barbu a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Fănel Bogoș a fost trimis în judecată pentru instigare la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Cristina Trăilă a fost trimisă în judecată pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
"Sunt foarte multe umbre în acest dosar"
Analistul politic Bogdan Chirieac a spus că nu crede în vinovăția Cristinei Trăilă și că "sunt foarte multe umbre în acest dosar".
"Eu nu cred nicio clipă în vinovăția doamnei Trăilă. Restul nu știu. Dar, în poziția în care se află, era clar că domnul Barbu vorbise cu domnul Bolojan ca să aibă loc întâlnirea. Ea nu avea altceva de făcut decât să consemneze acest lucru. Altceva nu văd să fi făcut. Și lucrul cel mai important - dar poate că domnii procurori au o pistă și încă n-au făcut-o publică - este dacă milionul și jumătate, despre care vorbește Bogos în înregistrare, s-a dat sau nu s-a dat.
Dacă s-a dat, cui s-au dat, la cine s-au împărțit banii? Totuși, un milion și jumătate de euro reprezintă niște bani care lasă urmă. Adică n-a dat 150 de lei pentru întâlnirea asta. Este vorba despre un milion și jumătate de euro. Cum s-a dat? Pe vreun contract, la sacoșă? Dacă banii s-au dat la sacoșă, i-a scos din bancă - rămân urme. Repet, nu scoți milionul chiar așa, că te raportează la toate organele.
Sunt lucruri esențiale care nu sunt clare. Da, poate că domnul Bolojan va fi și domnia sa întrebat din nou de procurori sau poate că dânsul e o victimă, n-a știut că sub el s-a luat milionul și jumătate de euro și dânsul s-a văzut ca un premier responsabil, care ține cu economia țării sale. Sunt foarte multe umbre în acest dosar în continuare", a spus analistul politic Bogdan Chirieac, la Realitatea Plus.
Ce spune DNA
"Din probatoriul administrat în cauză procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul B.F. administrează în fapt, prin intermediul unei societăți comerciale, mai multe ferme avicole de pe raza județului Vaslui, în cadrul cărora s-ar fi înregistrat încălcări sistematice ale normelor sanitar-veterinare, de natură să favorizeze apariția unor agenți patogeni și a unor boli în rândul efectivelor de păsări.
În acest context, în luna septembrie 2024, la nivelul uneia dintre ferme ar fi fost confirmat un focar de salmoneloză, pentru care inculpatul B.F. ar fi întocmit și depus la D.S.V.S.A. Vaslui un dosar de despăgubire pentru compensarea pierderilor cauzate de contaminarea păsărilor, în condițiile în care societatea nu ar fi fost vinovată de producerea acesteia. Valoarea despăgubirilor solicitate ar fi fost de aproximativ 13 milioane de lei.
Pe fondul neregulilor constatate în cadrul fermei, D.S.V.S.A. Vaslui ar fi dispus monitorizarea strictă a activităților de neutralizare a exemplarelor afectate, în număr de aproximativ 226.000 de păsări, și ar fi refuzat aprobarea dosarului de despăgubire.
Astfel, întrucât interesele sale financiare ar fi fost afectate, inculpatul B.F. ar fi întreprins, cu sprijinul mai multor persoane influente, demersuri pentru schimbarea din funcție a directorului executiv al D.S.V.S.A. Vaslui.
În concret, în perioada februarie – noiembrie 2025, inculpatul B.F., urmărind facilitarea obținerii sumei de aproximativ 13 milioane de lei de la D.S.V.S.A. Vaslui, l-ar fi determinat pe inculpatul Barbu Mihai să își exercite influența și autoritatea politică pentru obținerea acestui beneficiu, sens în care ultimul menționat ar fi intermediat întâlniri ale inculpatului B.F. cu înalți funcționari ai statului, cu directorul A.N.S.V.S.A., precum și cu diferiți oameni politici.
Totodată, în contextul acțiunilor întreprinse pentru atingerea respectivului deziderat, inculpatul Barbu Mihai ar fi exercitat presiuni asupra directorului A.N.S.V.S.A. pentru demiterea din funcție a directorului D.S.V.S.A. Vaslui.
De asemenea, în același context, inculpatul Barbu Mihai i-ar fi promis inculpatului B.F. că îl va determina pe directorul D.S.V.S.A. Vaslui să anuleze măsurile dispuse de funcționarii instituției în legătură cu neregulile constatate în cadrul fermelor administrate de societatea respectivă sau, în cazul în care acest lucru nu ar fi fost posibil, că va întreprinde demersuri pentru demiterea directorului din funcție.
În cadrul acestor demersuri, în perioada 3–4 noiembrie 2025, inculpatul Barbu Mihai ar fi fost ajutat de inculpata Trăilă Cristina, care, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României, ar fi susținut acțiunile acestuia.
În cauză, procurorii anticorupție au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unor sume de bani aparțin inculpatului Barbu Mihai.
Dosarul de urmărire penală a fost trimis spre judecare, în data de 21 octombrie 2026, la Curtea de Apel București, cu propunerea de menținere a măsurilor asigurătorii și preventive dispuse față de inculpatul Barbu Mihai.
Pentru celelalte fapte presupus a fi comise de inculpatul B.F. și de celelalte persoane menționate în comunicatul nr. 740/VIII/3 din data de 6 noiembrie 2025, cercetările continuă.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție".
Trimiterea în judecată înseamnă în acest moment că procurorii consideră că există suficiente probe pentru ca acuzațiile să fie analizate de instanță. Următorul pas este procedura de cameră preliminară, în care judecătorul verifică legalitatea sesizării instanței și a probelor administrative, iar dacă dosarul trece de această etapă începe judecata pe fond, în care sunt analizate probele și declarațiile părților.
