Busturile poetului Adrian Păunescu nu vor mai fi demolate, după ce liberalul care inițiase acest demers și-a dat demisia.
Florin-Daniel Șandru, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), este cel care a cerut îndepărtarea monumentului din București și avea de gând să extindă acțiunea la nivel național.
Însă, luni, liberalul și-a anunțat demisia de la conducerea IICCMER, după ce PNL a trecut în opoziție și a cerut retragerea demnitarilor pe care îi susținea din funcțiile ocupate.
Astfel, bustul poetului Adrian Păunescu din Parcul "Grădina Icoanei" rămâne în picioare, momentan, asta dacă demersul liberalului nu va fi continuat de viitorul președinte executiv al IICCMER.
"Eliberarea din funcție, la cerere" a lui Florin-Daniel Șandru urmează "să intre în vigoare miercuri, 21 octombrie 2026".
"Este o decizie firească și necesară"
Președintele IICCMER și-a anunțat demisia luni, 19 octombrie, spunând că este "este o decizie firească și necesară".
"Este o decizie pe care o consider firească și necesară. Nu pentru că activitatea unei instituții precum IICCMER ar trebui să depindă de schimbările politice - dimpotrivă, am susținut întotdeauna autonomia profesională și instituțională a acesteia –, ci pentru că, în ceea ce mă privește, onestitatea presupune concordanță între convingeri, principii și acțiuni.
Nu cred în privilegiul funcțiilor exercitate indiferent de împrejurări și nici în oportunismul adaptării convingerilor la conjuncturile puterii. Cred, în schimb, în responsabilitate, în asumare și în obligația morală de a rămâne consecvent propriilor valori.
Închei astfel un mandat început la 10 martie 2022, în care am încercat, alături de cîțiva dintre experții Institutului, să transformăm IICCMER într-o instituție mai prezentă în spațiul public, mai activă în documentarea și investigarea crimelor comunismului și mai implicată în educarea democratică a noilor generații", a transmis Florin-Daniel Șandru pe Facebook.
"Apartenența mea politică a fost și rămâne una asumată"
Florin-Daniel Șandru a mai declarat că pleacă "din această funcție cu sentimentul datoriei împlinite".
"Apartenența mea politică a fost și rămâne una asumată, întemeiată pe atașamentul față de valorile liberalismului democratic. Tocmai de aceea consider că actualul context politic impune un gest de consecvență, nu o negociere a principiilor.
Plec din această funcție cu sentimentul datoriei împlinite, conștient că mai sunt multe lucruri de făcut și că instituțiile sunt, prin definiție, mai importante decât oamenii care le conduc vremelnic.
Nu plec însă din spațiul preocupărilor care mi-au definit activitatea academică, intelectuală și civică. Voi continua să susțin, cu aceeași convingere, adevărul istoric, memoria victimelor totalitarismului, educația democratică și valorile libertății"
De ce s-a cerut îndepărtarea bustului lui Adrian Păunescu
IICCMER și-a jusificat demersul "arătând că omagierea în spațiul public a unei persoane care a avut un rol important în promovarea propagandei regimului comunist și a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu este incompatibilă cu respectul datorat memoriei victimelor dictaturii comuniste."
Potrivit informațiilor transmise, la acel moment, de reprezentanții instituției, într-un comunicat, "acest demers nu pune în discuție valoarea operei literare a lui Adrian Păunescu, ci semnificația pe care menținerea unui monument o conferă unei personalități. Un astfel de gest reprezintă o formă de recunoaștere oficială și trebuie analizat în raport cu întregul parcurs biografic și public al persoanei omagiate.
Adrian Păunescu a condus revista Flacăra și a fondat Cenaclul Flacăra, manifestare culturală desfășurată în cadrul instituțional al regimului comunist, care a contribuit la promovarea ideologiei oficiale și a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu.
Menținerea acestui monument în spațiul public evidențiază dificultățile pe care societatea românească le întâmpină încă în asumarea critică a trecutului comunist și subliniază nevoia consolidării cunoașterii istoriei recente. În acest context, astfel de forme de omagiere pot contribui la perpetuarea unor percepții nostalgice asupra regimului comunist, prin estomparea rolului pe care anumite personalități l-au avut în mecanismele de propagandă ale dictaturi."
