Expertul Alin Leș a vorbit - pentru DCNews - despre această carte.
"Această carte nu și-a propus de la bun început să devină un volum de criminologie și psihologie criminologică. Abia din momentul în care am început să tratez, în partea a doua a acesteia, aspecte ce țin de spațiul criminologiei și al psihologiei criminologice, mi-am dat seama că ea tinde „să devină" ceva, și încă ceva atipic. Atipic pentru c-am îmbinat stilul beletristic cu cel științific rezultând o prezentare beletristic-științifică a informațiilor (marca Baruch Spinoza).
VEZI ȘI: Interviu cu un expert în criminologie. De ce oamenii ucid. "Răspunsul vă va frapa"
Este evident că în domeniul criminologiei lucrările sunt destul de rare... și originale în România. Nu mai vorbesc de domeniul psihologiei criminologice, absolut nou pentru mulți (O scurtă mențiune: din punctul nostru de vedere, psihologia criminologică sau psiho-criminologia și criminologia clinică reprezintă în esență, ca fond, același lucru. Care este, însă, diferența ca formă? Pe când perspectiva criminologiei clinice este aceea de a analiza juridic procesul devianţei şi al delincvenţei, deci cu accent îndeosebi pe analiza juridic-criminologică a acestora, perspectiva psihologiei criminologice este aceea de a analiza psihologic procesul devianţei şi al delincvenţei, deci cu accent îndeosebi pe analiza psihologic-criminologică a acestora)", ne-a spus Alin Leș.
În plus, expertul a explicat și diferența între psihologia criminalistică și psihologia criminologică.
"Mai aprofundat, confuzia între psihologie criminalistică și psihologie criminologică persistă, adesea, la nivel instituțional și universitar din cel puțin trei motive principale: (1) neștiință; (2) ignoranță; (3) neștiință și ignoranță. Aidoma se întâmplă și în cazul psihologiei judiciare cu a celei juridice. Pe de altă parte, lucrările de criminologie din România sunt atât de puține pentru că încă de timpuriu (1967-1968) s-a încercat „sovietizarea prevenției" din perspectivă criminologică", a zis Alin Leș.
"Din păcate, în prezent, atitudinea politică și a marii majorități a cadrelor universitare, de „întreținere a sovietismului conceptual și, implicit, atitudinal" (și pentru faptul că nu sunt specializați în Criminologie, cu diplomă de absolvire și prerogative) față de o disciplină precum Criminologia, de anvergură în Occident (inclusiv Ungaria), cu o desființare a Institutului Național de Criminologie (2007) ne predispune, ca societate, la a înțelege tot mai denaturat sensul și efectul prevenției criminologice. În concluzie, nu doar că marea majoritate a lucrărilor de criminologie românești nu au substanță (lipsa aproape totală a vreunei viziuni profesionale originale), dar nu oferă nici măcar un model inventiv de soluție sau perspectivă, cu atât mai puțin o impunere în spațiul legii penale sau civile. Sunt scrise doar pentru a justifica postul din X sau Y Universitate", a conchis expertul criminolog.
Printre subiectele abordate în carte puteți găsi: "Un profil psiho-criminologic al psihopatului în societatea românească", "Eseu de psihologie criminologica, perspectiva fenomenologică", "Singurătatea poate premedita psiho-criminologic", "Boala fizică. Sau despre „trăsătura principală de caracter” a morţii", "„Drogul” uman: părinții".
VEZI AICI mai multe detalii despre volumul "Criminologie și Psihologie criminologică"
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
