Astronomii au descoperit două planete gigantice, mai mari decât Jupiter, dar cu o densitate atât de redusă încât au fost comparate cu vata de zahăr.
Astronomii au identificat două planete gigantice cu o densitate atât de redusă încât au fost comparate cu vata de zahăr. Corpurile cerești, încadrate în categoria „super-puff” (nr. "super pufoase"), au dimensiuni apropiate de cele ale lui Jupiter și se află pe orbita unei stele situate la peste 1.000 de ani-lumină de Terra.
Potrivit coordonatorului studiului, George Dransfield, cercetător la Universitatea Oxford, cele două lumi reprezintă cele mai mari planete descoperite până acum care au o densitate atât de mică. Din acest motiv, ele sunt considerate cele mai ușoare planete cunoscute raportat la dimensiunea lor.
„Aceste două planete au densități comparabile cu o bulă frumoasă de spumă de ras, proaspăt ieșită din tub”, a spus Dransfield, potrivit Euronews. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
Planetele au o nuanță albă sau albastră
Specialistul estimează că aceste planete au, cel mai probabil, o nuanță albă sau albastră, influențată de structura norilor din atmosferă, și nu roz, asemenea vatei de zahăr. Cercetătorii cred că sunt alcătuite în principal din hidrogen și heliu, însă compoziția lor va putea fi confirmată doar prin observații suplimentare realizate cu telescopul spațial Webb al NASA.
Descoperirea a fost posibilă cu ajutorul satelitului TESS al NASA. Cele două exoplanete gravitează în jurul unei stele din constelația sudică Volans, cunoscută și sub denumirea de Peștele Zburător, aflată la aproximativ 1.110 ani-lumină de Pământ. Un an-lumină echivalează cu aproximativ 9.700 de miliarde de kilometri.
Comparativ cu aceste planete extrem de pufoase, Jupiter are o densitate de până la 35 de ori mai mare.
"Învățăm mai multe despre locul nostru în cosmos”
Planetele din categoria „super-puff” sunt întâlnite foarte rar. Din aproape 6.300 de exoplanete confirmate și catalogate până în prezent de NASA, mai puțin de 40 fac parte din această clasă. Oamenii de știință consideră că ele iau naștere în discuri bogate în gaze din jurul stelelor tinere, iar pe parcursul evoluției lor pierd o cantitate semnificativă din materialul inițial.
„În cele din urmă, studiind sisteme exotice care conțin tipuri rare de planete, adăugăm noi piese la puzzle-ul formării planetelor și învățăm mai multe despre locul nostru în cosmos”, a spus Dransfield, conform Euronews.
CITEȘTE ȘI: FOTO - Exoplanetă unde plouă cu rubine şi safire, descoperită de Telescopul Spaţial James Webb
