Crin Antonescu i-a ars o scatoalcă media lui Sorin Frunzăverde -acesta a fost singurul eveniment politic din weekend. Președintele PNL a respins categoric negocierile pe care Frunzăverde le poartă cu PPE. ”Nu are mandat”, a spus, sec, Crin. Să fie început disputele între centru și liderii locali, atât de repede după ieșirea de la guvernare?
Nicidecum. Cu câteva zile înainte, atât europarlamentarul Norica Nicolai, cât și Antonescu nuanțaseră situația. Ei recunosc că PPE este mai apropiat doctrinar și mai influent la nivel european, dar și că PNL are o datorie față de ALDE. Grupul liberal a sprijinit cu fermitate ”lovitura de stat” din iunie 2012, spre deosebire de socialiștii europeni, care nu au fost decât un ecou al înjurăturilor lui Merkel, aliata lui Băsescu.
Falsa dispută din PNL arată cât de importante au devenit europarlamentarele și care va fi principala temă de atac. PNL are un obiectiv ambițios: să facă un scor de peste 20%. Orice rezultat cu cifra 1 în față e un dezastru pentru prezidențiale (șanse slabe, resurse puține, aliați cu pretenții tot mai mari, contestare internă). În cel mai bun moment al său, partidul a atins 17% (Tăriceanu, 2008). Bazinul PNL are o adâncime de circa 15 procente, în vreme ce PSD se învârte în jurul a 35% din opțiunile electoratului, de două decenii. Împreună, au ajuns la 62%, în iarna anului 2012. Rezultă că mai rămân în joc cele 10 procente-bonus, oferit de anti-băsism.
Aceste 10% au fost miza întrecerii cine pe cine scoate/pleacă de la guvernare. Din sondajele existente pe piață, se pare că PNL/Antonescu este învinovățit pentru ruperea USL de 60% dintre simpatizanți. Oricum, Ponta nu abandonează strategia ”împăcării” și nici tonul ponderat, fiind decis să capteze un segment cât mai consistent din foștii useliști.
De cealaltă parte, Antonescu a trebuit să-și justifice gestul, deci a fost forțat să-și atace aliatul. E posibil ca, după un deceniu de scandal politic, publicul să fie deja antrenat, să aștepte astfel de bușituri verbale, de lupte, confruntări și coate în ficat. Cu alte cuvinte, să îmbrățișeze un Băsescu mai proaspăt și mai intelectual. Există și riscul ca lumea să fi obosit, să se fi săturat de certuri, ceea ce l-ar lăsa în ofsaid pe noul atacant central.
Nu este exclus ca foștii useliști fără partid (cele 10% de care aminteam mai sus) să stea acasă la europarlamentare, scârbiți de ruperea Uniunii. Ceea ce ar menține PNL sub pragul critic.
Și asta nu e tot. Pentru prima dată, europarlamentarele stabilesc cine va conduce Comisia Europeană. În sfârșit, euroalegerile capătă miză, pot și românii să-i răspundă lui Merkel, lui Barroso sau altor lideri care au decis în numele lor, fără să le ceară votul. Nu cred că s-au stins nemulțumirile celor 7,4 milioane de participanți la lovitura de stat din 2012. Dacă află că, votând pentru PNL, aduc partidul Angelei Merkel la conducerea CE, cred se întorc din drumul spre urne.
PNL va ajunge, fără doar și poate în PPE. Chiar dacă nu părăsește ALDE. Aflată în picaj, la nivel european, asocierea liberalilor cu democrații va solicita singură intrarea în PPE, cu tot cu formațiunile politice naționale care o compun. Dar, cel puțin în România, asta nu este o veste pe care să o dai înainte de alegeri. Dacă trece pragul de 20%, cu votanți anti-Băsescu, Crin Antonescu poate prelua electoratul portocaliu, după europarlamentare. Intrarea în PPE, anunțată undeva, în vară, îi va netezi calea și ar pregăti alegerile prezidențiale. Însă, dacă nu face 20%, în mai, din cauza asocierii cu PPE...
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
