'Am admis parţial excepţia de neconstituţionalitate, declarând următoarele texte neconstituţionale: în primul rând, sintagma 'urmărirea penală', ceea ce înseamnă că nu vom beneficia de acea imunitate (...). Asemenea parlamentarilor, urmărirea penală se va putea face. Au rămas reţinerea, arestarea, percheziţia', a declarat marţi preşedintele CCR, Valer Dorneanu.
Totodată, cererea de ridicare a imunităţii unui judecător se face de către procurorul general al României, şi nu de ministrul Justiţiei, a mai decis plenul CCR.
'În al doilea rând, am declarat neconstituţională sintagma 'la cererea ministrului Justiţiei', în sensul că cererea de ridicare a imunităţii să nu fie făcută de ministrul Justiţiei, care provine dintr-o componentă politică, ci să fie făcută direct de către procurorul general', a mai spus Dorneanu. El a arătat că s-a mai decis admiterea contestaţiei şi sub aspectul excluderii posibilităţii unui judecător care mai are un rest de mandat să dobândească unul tot de nouă ani.
[citeste si]
'La restul de mandat am admis contestaţia şi am respins posibilitatea celui care are un rest de mandat să dobândească unul nou tot de nouă ani. Deocamdată, noi am spus că pe un rest de mandat, restul de mandat nu poate fi mai mic de şase luni pentru că vacantarea postului se anunţă numai după şase luni de la acest lucru', a mai arătat Dorneanu. El a mai spus că, potrivit vechii reglementări din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, ar fi trebuit ca ridicarea imunităţii să fie aprobată de plenul Camerei, de plenul Senatului ori de preşedintele României. 'Am decis că e competenţa Curţii Constituţionale şi am invocat şi practica CEDO, opinia Comisiei de la Veneţia şi e normal ca noi, cei din corpul cărora a plecat problema penală, să decidem asupra imunităţii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
