Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ s-a nevoit în veacul al XIV-lea, mai întâi că sihastru pe valea pârâului Râmeţ din Munţii Apuseni şi apoi ca egumen al Mănăstirii Râmeţ din judeţul Alba, scrie crestinortodox.ro. Pe peretele bisericii de la Râmeţ, perete care desparte naosul de pronaos, se afla următoarea inscpritie: "Scris-am eu mult greşitul robul lui Dumnezeu Mihul zugravul de la Crisul Alb în timpul Arhiepiscopului Ghelasie, anul 1377, 2 iulie, în zilele regelui Ludovic“. Această inscripţie este prima menţiune a unui întâistătător ortodox al Transilvaniei în istoria Bisericii noastre.
Potrivit tradiţiei, Sfântul Ghelasie avea doisprezece ucenici cu care împreună se ruga, postea şi săvârşea sfintele slujbe. Nu mânca decât sâmbătă şi duminică, iar în celelalte zile se hrănea doar cu Sfintele Taine. Sfântul Ghelasie era atât părintele sihaştrilor din Munţii Râmeţ, cât şi al sătenilor din Tara Moţilor. Mulţi din cei stăpâniţi de duhurile necurate au primit vindecare prin rugăciunile sale.
La trecerea sa la cele veşnice, trupul său a fost îngropat lângă vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ. Cu timpul a devenit necunoscut locul în care a fost înmormântat. Capul Sfântului Ghelasie a fost identificat după ce o femeie bolnavă de epilepsie s-a vindecat după ce s-a atins de el.
Pe 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii noastre a hotărât canonizarea oficială a Sfântului Ghelasie şi trecerea numelui său în calendarul ortodox. Canonizarea solemnă s-a făcut la Râmeţ la 29 iunie 1992. Pomenirea Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ se va face la 30 iunie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
