Administraţia Naţională a Penitenciarelor arată că neconcordanţa condiţiilor de detenţie din închisori cu standardele internaţionale este o realitate determinată de faptul că infrastructura sistemului este uzată moral şi tehnic, mare parte a penitenciarelor fiind construite la începutul secolului XX
Mai mult, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) afirmă că în perioada post comunistă au fost date în funcţiune un număr extrem de redus de locuri de cazare, respectiv 3.000, ceea ce reprezintă sub zece la sută din capacitatea actuală de cazare în închisori, informează Mediafax.
Raportul Departamentului de Stat al SUA pe probleme de drepturile omului pentru 2010, publicat vineri, notează că abuzurile în închisorile româneşti au continuat şi anul trecut, agresiuni ale deţinuţi atât din partea angajaţilor cât şi a colegilor de detenţie fiind relatate de media şi de ONG-uri.
La rândul său, Administraţia Naţională a Penitenciarelor precizează că la nivelul ANP există o preocupare constantă pentru a reduce numărul acestor incidente, iar pe această linie au fost luate măsuri concrete. Astfel, în cursul lunii august 2010 s-a efectuat un studiu privind prevalenţa comportamentelor agresive în rândul deţinuţilor, iar concluziile studiului au stat la fundamentarea unor recomandări pentru reducerea factorilor de risc.
"Trebuie precizat faptul că aceste conduite agresive ale persoanelor private de libertate sunt determinate şi de imposibilitatea materială, generată de arhitectura învechită a sistemului de a asigura cazare individuală pentru detinuţii identificaţi ca având potenţial heteroagresiv ridicat. În cursul aceluiaşi an, în scopul soluţionării incidentelor şi conflictelor, a fost creată la nivelul fiecărei unităţi penitenciare instituţia negociatorului, lucrători de penitenciare specializaţi în gestionarea unor astfel de situaţii", arată ANP.
Începând cu luna martie 2011, planurile de prevenire a violenţelor între persoanele private de libertate au fost puse în aplicare la nivelul sistemului penitenciar.
Cazurile de agresiune a personalului împotriva deţinuţilor reprezintă cazuri absolut izolate şi sunt tratate cu maximă severitate de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Parchete, subliniază ANP.
Departamentul de Stat al SUA afirmă că media şi ONG-urile au raportat că abuzul deţinuţilor, în România, atât din partea angajaţilor închisorilor cât şi din partea colegilor de detenţie, a continuat să fie o problemă, iar autorităţile din penitenciare au încercat să ascundă astfel de incidente". Sursa citată consemnează cazul deţinutului Constantin Sandu, care a murit în 4 iunie 2010, la Penitenciarul din Galaţi după ce a fost legat de gardieni.
La rândul său, ANP afirmă că măsurile dispuse de Administraţia Naţională a Penitenciarelor în cazul de la Galaţi au fost extrem de severe, respectiv sesizarea comisiilor de disciplină, a organelor de cercetare penală pentru toţi funcţionarii cu statut special implicaţi în incident, precum şi demiterea directorului Penitenciarului Galaţi, iar instanţa a dispus arestarea a cinci funcţionari cu statut special dintre cei 13 trimişi în judecată.
"Referitor la neconcordanţa condiţiilor de detenţie din închisori cu standardele internaţionale în domeniu aceasta constituie o realitate obiectivă determinată de faptul că infrastructura sistemului penitenciar este uzată moral şi tehnic, o mare parte a penitenciarelor fiind construite la începutul secolului XX. De menţionat că în perioada post comunistă au fost date în funcţiune un număr extrem de redus de locuri de cazare (3.000) reprezentând sub zece la sută din capacitatea actuală de cazare", mai arată administraţia.
Potrivit ANP, acest aspect a stat în atenţia Adiministraţiei Naţionale a Penitenciarelor pe întreg parcursul anului 2010, prin luarea unor măsuri de gestionare a acestei situaţii după cum urmează: profilarea unităţilor de penitenciare a avut drept scop omogenizarea populaţiei penitenciare după regimurile de executare, vârstă şi sex; lucrări de reparaţii şi investiţii la spaţiile de cazare la un număr de nouã unităţi penitenciare; modernizări ale spaţiilor de cazare în majoritatea penitenciarelor;-amenajări ale spaţiilor de suport şi de desfăşurare a activităţilor cu persoanele private de libertate de natură a ridica nivelul calităţii vieţii carcerale; prin intermediul unui proiect european s-au realizat documentaţii standard în vederea construirii unor penitenciare noi, în conformitate cu standardele internaţionale, cu o capacitate de 500 de locuri, profilate pe custodierea regimurilor închis şi maximă siguranţă, semideschis şi deschis, respectiv un penitenciar mixt.
Totodată, spune ANP, au fost demarate demersurile necesare în vederea dezvoltării conceptului de parteneriat public privat în sistemul penitenciar având drept obiectiv construirea a două penitenciare în sistem parteneriat public privat.
Raportul Departamentului de Stat al SUA pe probleme de drepturile omului pentru 2010 remarcă faptul că deţinuţii încă au condiţii dure în închisori, iar acestea nu respectă standardele internaţionale.
"Cu toate că, potrivit cifrelor oficiale, în penitenciarele din România supra-aglomerarea nu a reprezentat o problemă serioasă, există închisori în care standardul de patru metri pătraţi de fiecare deţinut, impus de Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei, nu a fost respectat", se precizează în raportul dat publicităţii vineri seară, la Washington.
Totuşi, autorii documentului afirmă că, pe parcursul anului 2010, condiţiile din câteva închisori româneşti s-au îmbunătăţit.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
