Patru incidente cu cuțite în școlile din România, în doar o săptămână. Există un efect de contagiune? Se inspiră copiii unul de la altul? L-am contactat pe Mihai Untaru, comisar-șef în rezervă și expert criminalist, pentru a afla răspunsul.
Patru elevi din România au mers în această săptămână cu cuțite la școală.
Cronologia celor 4 incidente cu cuțite produse în această săptămână în școli din România
Primul este cazul de luni, 19 octombrie. Un elev de 13 ani de la Şcoala gimnazială "Ştefan cel Mare" din Bistriţa a comis un atac cu cuțitul, rănind o profesoară și un coleg, după ce își anunțase intenția într-un video pe TikTok. Îl viza de fapt pe un copil de clasa a șasea, pe motiv că are altă religie.
Următoarea zi, marți, 20 octombrie, în comuna Ciurea, județul Iași, un elev de 12 ani a sărit cu un cuțit la profesoara de biologie. Nu a fost nimeni rănit în școala din Ciurea, dar potrivit relatărilor colegilor, băiatul intenționa să atace profesorii în urma unei provocări pe care ar fi primit-o pe platforma Roblox.
Un alt caz s-a întâmplat joi, 22 octombrie. Un elev de clasa a IX-a a scos o macetă și a atacat mai mulți colegi, la Colegiul Tehnic "Armand Călinescu" din Pitești. Din răzbunare, a rănit doi colegi.
Ieri, 23 octombrie, s-a aflat că și un elev de clasa a VIII-a de la Liceul Teoretic "Nikolaus Lenau" din Timișoara a mers cu un cuțit la școală. El și-ar fi făcut o fotografie, în timp ce avea cuțitul în mână, iar imaginea ar fi fost publicată ulterior pe TikTok.
Un studiu din SUA despre atacurile cu arme a constatat "un efect de contagiune"
Un studiu din SUA despre atacurile cu arme din școli și omorurile în masă, apărut în SUA în anul 2015 și publicat în revista PLOS ONE, vorbea despre un așa-numit "efect de contagiune". Potrivit cercetătorilor, atacurile veneau de regulă unul după altul, ca o răceală care se transmite. După un atac deja comis creștea considerabil riscul apariției unui alt atac.
Un alt studiu, realizat în Houston, SUA, și publicat în 2011 în Sage Journals, a identificat tipare de repetare a atacurilor armate în anumite zone și intervale de timp.
Putem vorbi despre acest "efect de contagiune" și acum, în România? Răspunsul lui Mihai Untaru
În acest context, l-am contactat pe Mihai Untaru, comisar-șef în rezervă și expert criminalist, pentru a afla dacă și în țara noastră putem vorbi acum despre un "efect de contagiune" similar celui raportat în SUA. Acesta ne-a explicat că motivul acestor cazuri din România, venite unul după celălalt, este altul și ne arată de fapt că numărul evenimentelor este unul mult mai mare decât anticipam, dar că nu au o legătură directă între ele deoarece motivațiile copiilor care au mers la școală cu cuțite sunt diferite.
"Ceea ce ne arată cele patru cazuri publice este că numărul evenimentelor este unul mult mai mare și riscul de violență școlară este un semnal de alarmă pentru toată societatea. Evenimentele sunt generate fiecare sub o anumită motivație. Nu au aceeași motivație. Unele sunt îndreptate împotriva profesorilor, altele sunt îndreptate împotriva colegilor, fenomenul de bullying, dar trebuie privită problema în ansamblu și trebuie făcut urgent ceva. Probabil că primul-ministru a avut datele acestea pe care noi acum le comentăm. Nu este vorba doar despre evenimentul de Bistrița, evenimentul de la Pitești sau cele de la Timișoara și Iași. Sunt mult mai multe evenimente raportate ca fiind violență școlară și fiecare având motivațiile lor", ne-a spus Mihai Untaru.
De unde începe totul?
Expertul criminalist a explicat că totul începe de la o problemă care ne apasă tot mai mult în prezent: divizarea societății și transmiterea urii.
"Dacă analizăm aceste cazuri vedem că totul începe practic cu ceea ce ne apasă la ora actuală: societate spartă, societate plină de antagonisme sociale, societate plină de ură, ură care probabil se transmite și în familie, și în școli, care generează tipul acesta de evenimente. Trebuie făcut ceva la nivel național, ceva rapid. Probabil dacă am avea toate detaliile evenimentelor, nu numai la acestea patru, am putea să analizăm și să identificăm soluții pe care să le aplicăm. E o perioadă grea, e o perioadă extrem de dificilă", a mai spus Mihai Untaru.
Toți patru au folosit cuțite. S-au inspirat unii de la alții în alegerea armei?
Toți cei patru elevi au mers în școli cu cuțite, nu cu alte arme. Întrebat dacă prin alegerea armei aceștia s-ar putea inspira unul de la altul, Mihai Untaru a respins acest scenariu, explicând că motivul pentru care toți folosesc această armă albă este pentru că e cea mai la îndemână, în România fiind interzise pistoalele, permise în unele state din America de exemplu.
"E arma disponibilă la ora actuală. Nu suntem o societate în care se poate cumpăra armament letal. Dacă am vorbi de inspirație, atunci am vorbi despre oameni cu profunde tulburări psihiatrice. În momentul în care copiezi un act de violență ca să generezi un act de violență, vorbim de oameni care au nevoie de asistență medicală, deci nu mai vorbim despre oameni sănătoși mental. Lipsa de educație, lipsa de control familial, generează genul acesta de evenimente. Ne putem aștepta la mult mai multe astfel de cazuri în perioada următoare dacă nu se iau urgent măsuri. Nu se copiază unul pe altul, sunt generate local. Fiecare are motivația asta. Spuneți: "Da, păi și ăla a luat cuțitul". Da, a luat cuțitul pentru că era la îndemână", ne-a explicat Mihai Untaru.
Lumea copiilor, profund schimbată în ultimii ani. Rolul familiei
"Lipsa de control a părinților, lipsa de urmărire a școlilor, lipsa de dorință de performanță, duc la asta. Înainte exista un fel de luptă internă între copii în fiecare clasă pentru cine este cel mai bun la învățătură. Învățau. Acum s-a schimbat totul: cine lovește cel mai tare, cine generează un scandal. Sunt multe lucruri de pus la punct în societatea noastră, care este profund divizată. Acesta este răspunsul care se vede în comportamentul tinerilor fiindcă ei copiază ceea ce văd acasă, ceea ce văd, ceea ce aud, copiază și se lasă antrenați de platformele online. Totul se leagă", a mai spus Mihai Untaru.
