Emisiunea „Părinți Prezenți” i-a avut de această dată ca invitați pe psihologul Radu Leca, Iolanda Crețescu (Asociația Happy Minds) și Cătălina Surcel (Asociația Telefonul Copilului).
Loredana Iriciuc a abordat alături de ei tema prevenției suicidului la adolescenți, în contextul încheierii unei campanii de 30 de zile dedicate acestui subiect.
Suicidul - o temă despre care mulți părinți evită să vorbească
Inițiativa a ajuns la „aproape 30 de mii de părinți”, iar organizatorii speră ca impactul să continue, întrucât materialele rămân disponibile online.
„Astăzi încheiem o campanie care a pus pe masă o temă dificilă, prevenția suicidului la adolescenți, o temă despre care mulți părinți evită să vorbească, dar care are nevoie de claritate, de informații corecte și nevoie de sprijin real”, a declarat aceasta.
Potrivit moderatoarei, campania a adus în atenția publicului „semnalele de alarmă, explicații și soluții concrete”, dar și teme sensibile precum „frica, rușinea, neputința și modalități despre cum poți să rămâi conectat cu copilul tău chiar și atunci când pare că te respinge”.
Citește și: Copiii absorb stresul părinților. De ce apare fenomenul tot mai des
Date îngrijorătoare: vârsta problemelor scade
În deschiderea discuției, Loredana Iriciuc a atras atenția asupra dimensiunii fenomenului: „suicidul e o cauză majoră de deces în rândul tinerilor”, iar situația devine tot mai îngrijorătoare.
Conform datelor prezentate, aproximativ 33% dintre adolescenții români între 11 și 15 ani spun că se simt triști frecvent, iar peste 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu o formă de boală mintală. Totodată, specialiștii observă o scădere a vârstei la care apar aceste probleme, inclusiv la 11-12 ani.
„Noi, părinții, credem că nouă nu ni se poate întâmpla. Copilul meu n-ar putea face așa ceva”, a punctat moderatoarea, subliniind nevoia de conștientizare.
Cazurile încep la vârste din ce în ce mai fragede
Cătălina Surcel, director executiv al Asociației Telefonul Copilului, a confirmat tendința îngrijorătoare privind scăderea vârstei.
„Nici noi nu am crezut că vom întâlni astfel de cazuri și iată, la vârste din ce în ce mai mici am înregistrat astfel de cazuri, în general legate de gânduri suicidare, chiar și la vârsta de 10 ani”, a declarat aceasta.
Ea a subliniat rolul esențial al părinților: „ei sunt cei care pot schimba lucrurile. Ei sunt cei către care copiii pot să se îndrepte la primul semn”.
Printre factorii declanșatori identificați se numără abuzurile în familie, agresiunile din mediul online și violența din școală sau spațiul public.
„Nu vom putea preveni lucrurile acestea, dar cu siguranță părintele poate să vorbească cu copilul”, a adăugat Surcel.
Lipsa comunicării, semnalul din spatele cazurilor
Reprezentanta Asociației Telefonul Copilului a atras atenția că, din experiența apelurilor primite, „partea de comunicare este aceea care lipsește foarte mult”.
Un exemplu prezentat a fost cazul unei adolescente care a dezvoltat gânduri suicidare după ce a aflat brusc că tatăl ei suferă de o boală incurabilă.
„A fost un impact psihologic extraordinar asupra ei, pe care pur și simplu nu a știut cum să îl gestioneze”, a explicat Surcel. Copila a ajuns la concluzia „că este mai bine să nu mai fie nici ea”, moment în care a apelat linia de ajutor 116 111.
„Nu am pierdut niciun copil în astfel de momente. Este cea mai mare realizare a noastră, dar este și o tristețe mare că sună în număr atât de mare”, a mai spus aceasta.
Factori de risc: de la hiperprotecție la social media
Psihologul Iolanda Crețescu a explicat că fenomenul are multiple cauze, dincolo de cazurile evidente de abuz sau traumă.
„Pericolul cel mai mare este această vârstă care descrește”, a subliniat ea, explicând că un copil „este incapabil să gestioneze ceea ce primește din mediu” și nu are încă „modelare emoțională”.
Printre factorii favorizanți enumerați se numără:
- „hedonismul parental”, adică tendința de a crește copiii cu ideea că viața trebuie să fie doar fericită;
- toleranța scăzută la frustrare;
- lipsa comunicării despre emoții negative;
- mimetismul din social media;
- izolarea socială;
- presiunea academică, inclusiv examenele;
- consumul de substanțe la vârste tot mai mici.
„Dacă viața nu este foarte bună, nu se poate, trebuie să fie foarte bună. Și atunci trăim această dihotomie”, a explicat psihologul.
Tratamentul trebuie oferit de părinți
Specialiștii atrag atenția că gândurile suicidare pot evolua rapid de la ideație la plan și apoi la tentativă, motiv pentru care intervenția este esențială.
„Odată ce suicidarul găsește ca soluție să-și ia viața, are mai multe variante. De aceea este o urgență psihiatrică”, a explicat Iolanda Crețescu.
În cazul minorilor, accesul la intervenție este adesea îngreunat de refuzul părinților sau de temerile legate de tratament.
„E o întreagă discuție despre medicație, pentru că medicul specialist dă un tratament, doctorul Google dă alt tratament și părintele spune, azi a fost bine, îi mai iau o pastilă sau astăzi este trist, îi mai dau o pastilă. Ei se tem și de efectele adverse că sunt medicamente. Dar tratamentul recomandat de medic, este cea mai bună variantă, cu condiția să nu fie la îndemâna copiilor. Noi am avut o situație în care una dintre adolescentele care ne-a contactat într-o situație de tentativă de suicid a consumat absolut tot tratamentul, tocmai pentru a-și provoca decesul” , a subliniat aceasta.