În interiorul Federației, dar și pe perioada mandatului s-au creat o serie de relații de putere, dar și sociale cu ligile inferioare sau conexe marelui fotbal, afiliate FRF și automat cu drept de vot. O persoană care ar putea veni din afara Federației și a jocurilor care deja se fac în fotbalul românesc este privit ca un factor perturbator. Astfel de sisteme nu-și doresc schimbarea.
De unde putea veni schimbarea?
Schimbare ar fi putut veni din presiunea publică uriașă. Răzvan Burleanu a prezentat în fața "electoratului" marea realizare a mandatului său: Îmbunătățirea financiară a conturilor Federației. Nu a vorbit nimeni însă despre peformanțele fotbalului românesc din ultima perioadă, care tind spre zero: echipa națională ratează calificare după calificare, iar accederea în grupele Champions League pentru echipele de club a devenit din nou un vis, după scăderea dramatică a coeficientului UEFA. Presiunea publică este uriașă pe acest deziderat și barometru deosebit de important: performanța. Semnalele date de simplii iubitori ai fotbalului, dar și de numele grele care reprezintă România peste graniță(Gică Popescu, Mircea Lucescu etc) nu au contat deloc. Sistemul închis și-a reales în funcție vechiul șef. Numele "Federația Română de Fotbal" se referă în mod nejustificat la această țară. Federația nu mai este a României, ci a unor români, a celor care decid și care nu reprezintă fotbalul mare: ligile inferioare, futsalul și cluburile de juniori au decis că Lupescu nu merită scaunul de șef al FRF, în ciuda susținerii extraordinare de care s-a bucurat fostul membru al Generației de Aur din partea opiniei publice.
Dacă ar fi existat un sistem ideal prin care Federația Română de Fotbal să fie a românilor și să se țină cont și de semnalele clare ale publicului, Ionuț Lupescu ar fi câștigat această luptă cu un procent covârșitor. Sondajele au arătat dorința oamenilor simpli, care își doreau și erau convinși că Lupescu va fi noul președinte ale fotbalului românesc.
La vot, lucrurile au stat însă exact invers. Acest lucru demonstrează că pe afiliații Federației nu îi interesează imaginea, dar mai ales susținerea publică. Ar trebui ca acest lucru să fie reamintit celor din conducerea FRF în momentul în care cineva se va gândi să se plângă de lipsa spectatorilor de la meciurile naționalei sau de atitudinea ostilă care în opinia unora este "nejustificată", deși nimeni nu își mai aduce aminte când a jucat România ultima dată la un Campionat Mondial sau European.
Sistemul este putred
La actualele alegeri pentru șefia FRF s-a văzut cel mai bine putreziciunea sistemului de alegere al președintelui. Liga 1, acolo unde se învârt cei mai mulți bani nu contează aproape deloc. Cluburile de Liga 1 au doar 14 voturi, iar grosul este dat de Liga a 3-a, de cluburile de copii și juniori sau de fotbalul feminin care pot decide învingătorul din primul tur. Totul se decide pe facilități, în funcție de interesele celor care dau votul și nu pe performanța dorită de românii care merg pe stadion și încurajează echipa favorită.
Răzvan Burleanu provine din minifotbal, iar în asta pare să se transforme astăzi, tot fotbalul românesc în care, în setea formibabilă de rezultate, investim atâta speranță.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
