Iată răspunsul consilierului BNR:
”Am fost invitat, la sfârşitul săptămânii trecute, să exprim un punct de vedere în cadrul unei conferinţe cu tema "Paradigma creştere-dezvoltare în societatea românească". Sintetizând, am spus că, în România, avem creştere cu toptanul, dar dezvoltare nu prea avem.
Privindu-ne în oglinda acestei lumi grăbite, îndeobşte obsedate de creştere, vedem că societatea noastră a reuşit să-şi potrivească paşii cu ritmul globalizării. Un succes. PIB-urile anului 2016, în Uniunea Europeană, încă nu au fost calculate. În 2015 însă, apăsând pe accelerator, România a avut cel mai mare ritm de creştere din UE.
”Am spus, în cadrul amintitei conferinţe: "Cantitativ am început să rezolvăm lucrurile şi avem creşterea asta de mare viteză, dar calitativ vedeţi că şi preşedintele României a obosit de multă vreme să mai repete sloganul cu care a câştigat alegerile, respectiv ˂˂România lucrului bine făcut˃˃. L-aţi mai auzit folosind această expresie? Nu, pentru că am pierdut bătălia pentru lucrul bine făcut. Dacă vrem dezvoltare, trebuie să repornim această bătălie". Asta am spus. Nu l-am ironizat pe preşedintele României, cum a scris în "dcnews" Bogdan Bolojan. Am constatat doar că şi-a pierdut speranţa.
Când PIB-ul nu crește și suma din buzunar
În general, când creşte PIB-ul nu cresc totodată şi sumele de bani din buzunare. Banii disponibili. Vor mai trece ani iar, până atunci, stilul de viaţă de zi cu zi îi va obliga pe cei mai mulţi să-şi drămuiască drastic cheltuielile. O schimbare a stilului de viaţă nu va veni numai de la un PIB cu plus. Va fi nevoie şi de o nouă tablă de valori, care să pună într-o altă ecuaţie, mai apropiată de cerinţele eficienţei, proprietatea, munca, producţia, venitul şi consumul. Într-un cadru economic pe care numai regenerarea calităţii muncii o poate asigura.
Adevărul este că toate vocile care vorbesc în spaţiul public, în rol de formatori de opinie, prima voce fiind cea a preşedintelui României, nu au o datorie mai mare decât aceea de a convinge întreaga societate să se angajeze într-o crâncenă bătălie pentru lucrul bine făcut. Iată şi argumentul fundamental, pe care îl schiţez într-un grafic pe care îl socotesc ilustrativ.
Adeseori devine şocantă o comparaţie: PIB-ul României şi PIB-urile unor ţări dezvoltate din Uniunea Europeană, mult mai mici decât România. Noi: aproape 20 de milioane de suflete, o piaţă mare şi un PIB mic, de sub 200 de miliarde de euro. Ei – finlandezi, belgieni, danezi, irlandezi etc. – numai câteva milioane de suflete, o piaţă mică şi un PIB mare, de 200-300 de miliarde de euro. Nu poţi să nu te întrebi, intrigat, cum Dumnezeu reuşesc ei să aibă, la o populaţie de patru-cinci ori mai mică decât a României, un PIB atât de mare. Răspunsul e foarte apropiat de povestea unui celebru cafegiu… despre taina caimacului. Căci societăţile dezvoltate sunt extrem de atente la concentraţia PIB-ului, ca expresie concentrată a lucrului bine făcut. Având pieţe funcţionale, au învăţat să combine cantitatea cu calitatea şi, pe deasupra, să obţină şi un caimac de invidiat, măsurat în mărci de automobile, de televizoare, de frigidere, de computere, de avioane”, a transmis consilierul BNR Adrian Vasilescu.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
