Președinta Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, a declarat că anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024 a oferit un prilej de reflecție asupra provocărilor la adresa democrației
Preşedinta Comisiei de la Veneţia, Marta Cartabia, a declarat marţi că experienţa României privind anularea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 2024 a reprezentat un prilej important de reflecţie asupra noilor provocări la adresa securităţii şi democraţiei. Ea a atras atenţia în special asupra influenţei reţelelor de socializare şi a noilor forme de putere exercitate prin intermediul platformelor digitale şi al algoritmilor.
"Mai recent, experienţa României legată de anularea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 2024 a constituit un prilej important pentru ca, în cadrul Comisiei de la Veneţia, să reflectăm asupra noilor provocări la adresa securităţii naţionale care ar putea afecta toate democraţiile noastre. Comisia a adoptat, în cele din urmă, un raport care - fără a evalua decizia Curţii Constituţionale - stabileşte principii generale ce ar putea fi luate în considerare şi de către alte autorităţi naţionale care se confruntă, în acest an, cu ameninţări similare la adresa integrităţii procesului electoral. Îi dau dreptate domnului preşedinte (Nicuşor Dan, n.r.). Aceasta este principala provocare pentru democraţia noastră - reţelele de socializare - utilizarea unor noi forme de comunicare - pot afecta integritatea electorală a deciziilor noastre", a declarat Marta Cartabia, într-un discurs ţinut marţi în cadrul "Rule of Law Forum", desfăşurat la Biblioteca Centrală Universitară "Carol I".
Reţelele de socializare, o provocare pentru democrație
Marta Cartabia a făcut referire la declaraţiile preşedintelui Nicuşor Dan, care a indicat reţelele de socializare drept una dintre cele mai importante provocări pentru democraţie.
"Democraţia se confruntă cu o provocare, în opinia mea, cea mai puternică - comunicarea pe reţele sociale. Nu vorbesc de conţinut, vreau să vorbesc doar de cantitate. Cum facem ca principiul fundamental al democraţiei - o persoană, o voce, un vot - să fie păstrat, păstrând şi libertatea de expresie, şi libertatea de asociere, pentru că constatăm că a devenit extrem de ieftin să plăteşti 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă. Asta cred că este o chestiune cu care fiecare dintre noi, preocupaţi de democraţie şi statul de drept, trebuie să reflectăm", a declarat şeful statului la "Rule of Law Forum".
Marta Cartabia a vorbit despre alte noi provocări la adresa statului de drept, între care puterea exercitată de actori privaţi prin intermediul algoritmilor şi al platformelor digitale.
"Permiteţi-mi să subliniez câteva dintre principalele provocări contemporane la adresa statului de drept. Aş dori să scot în evidenţă trei aspecte. Primul - puterea fără limite. Limitele juridice ale exercitării puterii - indiferent de cine o deţine, inclusiv autorităţile alese - sunt inerente democraţiei şi constituie, de fapt, o precondiţie pentru funcţionarea oricărui regim democratic. Cu toate acestea, importanţa şi însăşi existenţa unor astfel de limite nu mai pot fi considerate de la sine înţelese. O cultură difuză a puterii nelimitate şi necontrolate reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă statul de drept. În al doilea rând, noile forme de putere. Puterea nu mai este exercitată doar în cadrul guvernelor şi al parlamentelor. Ea este exercitată, de asemenea, prin intermediul algoritmilor, al platformelor digitale şi de către actori privaţi ale căror decizii afectează milioane de cetăţeni în moduri adesea invizibile şi opace. Acest lucru ridică o întrebare presantă: în ce măsură pot fi aplicate principiile statului de drept acestor noi forme de putere? În al treilea rând, restabilirea statului de drept. Unele ţări au ieşit dintr-o perioadă de regres democratic - chiar aici, în Europa - şi întreprind acum reforme delicate pentru a repara instituţiile afectate", a spus Marta Cartabia.
Regresul
În opinia sa, regresul statului de drept are şi o cauză legată de mentalitatea potrivit căreia majoritatea care câştigă alegerile poate impune deciziile sale fără să ţină cont de opoziţie şi de minorităţi, fără să le includă în procesul de deliberare.
"Această mentalitate contravine principiului statului de drept şi reprezintă o înfrângere pentru democraţie. Este adevărat că alegerile libere şi corecte conferă legitimitate guvernelor, însă nu trebuie să uităm că în majoritatea ţărilor rata absenteismului la vot este extrem de ridicată, iar tinerii sunt, de cele mai multe ori, cei care aleg să nu se prezinte la urne. Este vorba despre aceiaşi tineri care protestează în multe ţări din Europa - inclusiv în Italia - şi din întreaga lume, cerând guvernelor să ia în considerare problemele lor, îngrijorările legate de viitor şi solicitările pe care le au, şi să răspundă acestora. O ţară democratică, guvernată de statul de drept, nu poate rămâne surdă la vocea tinerei generaţii şi nu poate perpetua mentalitatea conform căreia 'câştigătorul ia totul'", a mai declarat şefa Comisiei de la Veneţia, conform Agerpres.
Forumul privind statul de drept
Marta Cartabia a participat la Forumul privind statul de drept - "Rule of Law Forum", care a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară "Carol I", alături de Simona Granata-Menghini, director și secretar al Comisiei de la Veneția, vicepreședintele Eirik Holmøyvik și Iain Cameron, profesor la Universitatea Uppsala. România a fost reprezentată de Iuliana Scântei, judecătoare a Curții Constituționale și membră a Comisiei de la Veneția.
Evenimentul a reunit specialiști internaționali cu experiență în monitorizarea și apărarea statului de drept. Printre invitați se numără Srirak Plipat, director senior al World Justice Project, precum și Diane Angermueller, expertă în domeniul statului de drept în cadrul Direcției Generale Justiție și Consumatori a Comisiei Europene.
De asemenea, au fost așteptați președinți și magistrați ai instanțelor constituționale din Republica Moldova, Portugalia și Serbia, alături de reprezentanți ai organizațiilor societății civile din Polonia, Ungaria și Slovenia.
Unul dintre paneluri a fost consacrat prin compararea instrumentelor de evaluare a statului de drept, prin raportare la documentul elaborat de Comisia Europeană, indicele World Justice Project și standardele formulate de Comisia de la Veneția.
La eveniment a participat și Președintele Nicușor Dan. Este a doua ediţie a evenimentului, care se desfăşoară marţi şi miercuri la Bucureşti, în prezenţa preşedintei Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei, Marta Cartabia. Agenda președintelui a fost marcată astăzi și de Bucharest Cybersecurity Conference 2026.
Forumul este organizat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Fundaţia Konrad-Adenauer - Programul Statului de Drept pentru Europa de Sud-Est, Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Centrul pentru Analiză Strategică.
Evenimentul reuneşte instituţii europene şi naţionale, instanţe judecătoreşti, profesionişti din domeniul juridic, mediul academic, societatea civilă şi autorităţile publice, pentru a discuta provocările actuale legate de statul de drept şi pentru a identifica direcţii de acţiune adecvate.
Forumul privind statul de drept reprezintă o conferinţă anuală de referinţă pentru dezbatere, având ca punct de plecare Raportul Comisiei Europene privind statul de drept şi implementarea practică a constatărilor şi recomandărilor acestuia, se arată pe site-ul evenimentului.
În 2026, pe lângă Raportul privind statul de drept, la Forum vor fi prezentate standardele şi reperele europene din Lista de verificare actualizată privind statul de drept a Comisiei de la Veneţia, arată organizatorii, conform Agerpres.
