Fondurile europene ar fi ținta autorităților care s-au grăbit să închidă spitalele din România. Sănătatea nu a fost inclusă între domeniile eligibile, în schimb s-a alocat jumătate de miliard de euro pentru căminele de bătrâni, plus o parte din cele 1,5 miliarde de euro destinate infrastructurii din mediul rural. Cum în marile orașe nu sunt prea multe așezăminte de acest tip, iar cele care există au fost renovate, s-a luat decizia grăbirii desființării spitalelor, înainte ca acestea să treacă prin toate etapele de evaluare recomandate de Banca Mondială. În loc s-o facă instituția abilitată, Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor (CONAS), a făcut-o chiar ministrul Sănătății. Astfel, se profită de clădirile iar investiția statului devine minimă.
Este vorba despre axa „Îmbunătățirea infrastructurii sociale” din Programul Operațional Regional - Finanțare europeană pentru spitale, care însumează fonduri de 559 de milioane de euro, la care se adaugă 98 de milioane de euro cu care contribuie statul. La acești bani se adaugă fonduri europene de 1,54 de miliarde de euro pentru măsura 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”, așa cum ne-a confirmat europarlamentarul PSD Rovana Plumb.
Pentru spitale nu sunt prevăzuți în program decât 85 de milioane de euro din fonduri europene, deci este clar de ce s-a optat pentru transformarea spitalelor în azile de bătrâni și transferarea lor la Ministerul Muncii.
Cu alte cuvinte, se profită de infrastructura deja existentă și se evită pierderea de timp pentru obținerea de terenuri și organizarea de licitații, pentru construirea unor clădiri în orașe. Astfel, majoritatea noilor azile se vor afla în localități mici și în zone preponderent rurale. Medicii spun că în aceste zone nu este nevoie de azile, căci bătrânii sunt îngrijiți acasă, în familie, și nici nu vor veni persoane de la sute de kilometri distanță să-și aducă părinții în astfel de locații izolate.
Banca Mondială a recomandat o strategie care pornea cu descentralizarea și prevedea o etapă de evaluare. Se continua cu o perioadă de conformare, ca în cazul firmelor care încalcă normele de mediu. Consiliile locale ar fi putut să finanțeze spitalele pentru obținerea standardelor cerute. De-abia după aceste etape s-ar fi produs desființarea spitalelor, dacă nu se puteau respecta normativele europene privind personalul și serviciile. Iar instituția care are atribuții în acest sens este CONAS, al cărei director, Dan Romulus Șerban, este cercetat de ANI într-un caz de incompatibilitate, căci este și medic la Spitalul de Urgențe Floreasca.
Citește și:
ANI îl cercetează pe secretarul de stat care ar fi trebuit să desființeze spitalele
Desființarea spitalelor, pe criterii etnice
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
