Solstițiul de iarnă 2024, începutul iernii astronomice. Când va fi cea mai scurtă zi din an

Solstițiul de iarnă 2024 este un fenomen astral care marchează începutul iernii în emisfera nordică și începutul verii în emisfera sudică. Acesta este un moment în care axa de rotație a Pământului este înclinată într-un mod special față de Soare. Solstițiul de iarnă se produce de obicei între 20 și 23 decembrie și este caracterizat de cele mai scurte zile ale anului în emisfera nordică și cele mai lungi zile în emisfera sudică.

În anul 2024, solstițiul de iarnă va avea loc pe 21 decembrie, la ora 03:20 (ora României). Deși această dată marchează începutul oficial al iernii astronomice, solstițiul de iarnă este și momentul în care zilele încep treptat să devină mai lungi, iar nopțile mai scurte.

Când apare solstițiul de iarnă

Solstițiul de iarnă apare atunci când Pământul se află într-o poziție în care axa sa de rotație este înclinată față de planul orbitei sale în jurul Soarelui, la un unghi de aproximativ 23,5 grade. Această înclinare a axei Pământului este responsabilă pentru schimbările sezoniere ale luminii și temperaturii pe Pământ.

În cazul solstițiului de iarnă din emisfera nordică (care are loc în jurul datei de 21 decembrie), Polul Nord este cel mai îndepărtat de Soare. Aceasta înseamnă că, pe parcursul zilei solstițiului de iarnă, Soarele va fi la cel mai scăzut punct pe cerul din emisfera nordică. În această zi, soarele răsare la o oră târzie și apune devreme, iar durata zilei este cea mai scurtă din întregul an.

De ce e cea mai scurtă zi din an

Motivul pentru care solstițiul de iarnă aduce cea mai scurtă zi este legat de înclinația axei Pământului. De-a lungul anului, axa de rotație a Pământului se află într-o poziție relativ constantă față de stelele din jurul nostru, iar această înclinare determină schimbările sezoniere. În timpul solstițiului de iarnă, Polul Nord este orientat în direcția opusă față de Soare, ceea ce face ca Soarele să ajungă la cea mai mică înălțime posibilă pe cer, având o traiectorie scurtă și la un unghi mic. Astfel, lumina solară ajunge într-un unghi mai oblic și are o durată mult mai scurtă.

După solstițiul de iarnă, începând cu 22 decembrie, zilele încep să devină treptat mai lungi, iar noaptea mai scurtă. De asemenea, temperaturile încep să crească (în emisfera nordică), deși acest lucru nu se simte imediat. La fel se întâmplă în emisfera sudică, unde solstițiul de iarnă din 21 decembrie marchează începutul verii, cu zile mai lungi și temperaturi în creștere.

De-a lungul timpului, solstițiul de iarnă a fost un eveniment deosebit de important în multe culturi. În multe tradiții și religii, acest moment a fost asociat cu sărbători, festivaluri și ritualuri care celebrează întoarcerea luminii și regenerarea naturii. Unele dintre cele mai cunoscute sărbători legate de solstițiul de iarnă includ:

- Crăciunul (pe 25 decembrie) este sărbătorit în multe culturi creștine ca o comemorare a nașterii lui Iisus Hristos, dar are și rădăcini în sărbătorile păgâne care marcau solstițiul de iarnă.

- Yule, o sărbătoare tradițională din mitologia nordică, care se celebrează în jurul solstițiului de iarnă, sărbătorind întoarcerea Soarelui.

- Hanuka (sărbătoare evreiască), care uneori coincide cu perioada solstițiului de iarnă, are teme legate de lumină și speranță.

Astfel, solstițiul de iarnă reprezenta nu doar un fenomen astronomic, ci și o perioadă de regenerare spirituală și de reînnoire a speranței în multe culturi.  Dacă iarna astronomică debutează odată cu solstițiul de iarnă, pe 21 decembrie 2024, aceasta se încheie odată cu echinocțiul de primăvară, care în 2025 va avea loc în jurul datei de 20 martie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News