Numărul persoanelor care au cerut ajutor din cauza consumului de droguri a fost mai mic în 2024 decât în anul precedent. Potrivit Raportului național privind drogurile 2025, prezentat joi în ședința de Guvern, au fost înregistrate 2.260 de solicitări de asistență, cu 33,1% mai puține comparativ cu 2023.
Documentul a fost prezentat de Agenția Națională pentru Coordonare și Politici în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, ANPCDDA, și analizează evoluția fenomenului drogurilor în România pe baza datelor colectate pentru anul 2024, în conformitate cu standardele de raportare aplicate în statele membre ale Uniunii Europene.
Raportul arată că fenomenul drogurilor continuă să evolueze
Potrivit comunicatului transmis de Guvern, situația consumului de droguri din România rămâne într o continuă schimbare.
„Analiza situaţiei drogurilor în România evidenţiază faptul că fenomenul continuă să se afle într-o dinamică accelerată, influenţată de schimbări în modelele de consum, apariţia substanţelor noi cu potenţial psihoactiv, precum şi de evoluţiile socio-economice şi tehnologice recente. În raport se arată că, în anul 2024, ANPCDDA a continuat implementarea proiectelor de prevenire a consumului de droguri, vizând informarea şi conştientizarea populaţiei generale asupra efectelor bio-psiho-sociale ale consumului de droguri, tutun, alcool şi noi substanţe psihoactive. Activităţile au inclus campanii în şcoli şi licee, activităţi desfăşurate în cadrul festivalurilor şi evenimentelor culturale şi sportive, dar şi proiecte locale în colaborare cu Inspectoratele şcolare, Jandarmeria şi Poliţia”, se arată în comunicat.
Raportul precizează că instituția a desfășurat și programe care au combinat informarea, educația, consilierea și implicarea comunităților locale, cu scopul de a reduce riscurile asociate consumului de substanțe și de a întări factorii de protecție la nivel individual, familial și comunitar.
Cu 33,1% mai puține solicitări de asistență în 2024
Datele centralizate arată că numărul persoanelor consumatoare de droguri care au beneficiat de asistență completă a scăzut în 2024. Au fost înregistrate 2.260 de solicitări, ceea ce reprezintă o reducere de 33,1% față de anul anterior.
Raportul evidențiază că ritmul de creștere al consumului de droguri ilicite în rândul populației tinere s-a redus comparativ cu anii anteriori.
„La nivelul populaţiei tinere, ratele de creştere ale consumului de droguri ilicite s-au temperat. Astfel, comparativ cu anul 2019, consumul recent şi cel actual au scăzut marginal, cel de-a lungul vieţii are o creştere de la 18,10% la 18,50%. Toate tipurile de consum ale femeilor tinere au crescut, spre deosebire de prevalenţele consumului bărbaţilor tineri care au scăzut în anul 2024 comparativ cu anul 2019”, se explică în comunicat.
Peste 3.300 de deținuți s-au declarat consumatori de droguri
Raportul mai arată că, în cursul anului 2024, un număr de 3.305 persoane private de libertate au declarat că erau consumatoare de droguri la momentul încarcerării. Acestea reprezintă 13,4% din totalul persoanelor aflate în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Datele privind piața drogurilor indică: canabisul continuă să fie drogul cel mai frecvent confiscat în România, în timp ce capturile de cocaină au rămas la un nivel apropiat de cel din anul precedent.
„În ceea ce priveşte piaţa drogurilor, capturile de canabis continuă să reprezinte cele mai multe capturi la nivel naţional, iar capturile de cocaină se menţin la un nivel similar cu cel înregistrat în anul anterior. S-a constatat o scădere a disponibilităţii noilor substanţe psihoactive pe stradă sau prin unităţile comerciale, dar a crescut disponibilitatea în mediul online, precum şi în mediul clandestin similar grupărilor de crimă organizată”, relevă raportul.
Analiza inclusă în document arată și o creștere a numărului de cauze soluționate de Direcția de Investigare a Infracționalității de Criminalitate Organizată și Terorism în domeniul infracționalității asociate consumului de droguri.
Guvernul cere îmbunătățirea sistemului de colectare a datelor
Raportul atrage atenția că actualul sistem de colectare și analiză a datelor limitează posibilitatea elaborării unor politici publice bazate pe dovezi.
„Rezultatele raportului subliniază, totodată, limitele actuale ale sistemului de colectare şi analiză a datelor, care afectează capacitatea de a formula politici bazate pe dovezi solide. În raport se subliniază necesitatea armonizării metodologiilor de colectare a datelor la nivel naţional, a digitalizării şi interconectării bazele de date relevante, a creşterii frecvenţei şi acurateţei raportărilor din domeniile sănătăţii, educaţiei şi aplicării legii, a consolidării capacităţilor analitice prin formarea specialiştilor şi utilizarea instrumentelor moderne de analiză, precum şi a integrării mai sistematice a datelor calitative şi a cercetărilor sociologice în procesul de evaluare”, a transmis Guvernul.
