Europa trebuie să se pregătească pentru o dezangajare americană iminentă, avertizează comisarul european pentru apărare.
Europa trebuie să se pregătească rapid să compenseze retragerile americane iminente de echipamente şi forţe destinate până în prezent apărării continentului, a avertizat marţi comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, relatează AFP și Agerpres.
"America va muta capacităţi, în special echipamente, către alte regiuni ale lumii. Şi trebuie să fim pregătiţi", a spus comisarul european într-un discurs la Bruxelles, în faţa unei audienţe formate din reprezentaţi ai industriei militare şi responsabili din sectorul apărării. Iar această retragere "s-ar putea întâmpla în curând", a subliniat el.
Sub conducerea lui Donald Trump, Statele Unite şi-au avertizat în mod repetat aliaţii europeni că cor trebui să-şi asume mai multe sarcini pentru apărarea continentului lor, lucru confirmat săptămâna trecută de Washington la o reuniune a miniştrilor apărării din NATO, unde a anunţat că va realiza în următoarele şase luni o reevaluare a prezenţei militare americane.
Or, a mai avertizat acelaşi comisar european, "Europa depinde astăzi foarte puternic de mijloace strategice (americane) precum realimentarea în zbor sau informaţiile obţinute din spaţiu", iar fără aceste capacităţi "noi vom fi mai slabi în apărarea noastră, mai slabi în descurajare", cu riscul de a vedea Rusia venind să "testeze" capacităţile de reacţie europene, a susţinut el.
Cât despre costul pentru europeni al unei astfel de creşteri a acestor capacităţi strategice, comisarul european pentru apărare îl estimează la aproximativ 500 de miliarde de euro. Iar această sumă nu poate veni decât de la statele membre ale UE, a remarcat el, în timp ce Comisia Europeană a propus 131 de miliarde de euro pentru apărare în următorul buget multianual pentru perioada 2028-2034.
Tot potrivit calculelor acestui comisar de la Bruxelles, europenii vor aloca circa 7.000 de miliarde de euro pentru apărarea lor până în 2035, conform angajamentelor pe care le-au acceptat în cadrul NATO, adică creşterea eşalonată a bugetelor apărării până la 5% din PIB.
