Ionuț Vulpescu, Deputat PSD și Președinte al Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei (IAO), a efectuat o vizită în Egipt, în cadrul căreia a fost primit de doi dintre cei mai importanți lideri religioși ai Egiptului și ai lumii ortodoxe, și a participat la Conferința Internațională organizată de IAO la Cairo pe tema dialogului dintre Parlamente și religii.
Fost ministru al Culturii, actual Președinte al Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei, Ionuț Vulpescu a fost primit la Cairo de Patriarhii Teodor al II-lea și Tawadros al II-lea
În cadrul vizitei sale la Cairo, împreună cu Maximos Charakopoulos, secretar general al AIO, cu Kostas Migdalis, consilier al AIO, cu parlamentari din Albania, Armenia, Bulgaria, Egipt, Grecia, Georgia, Iordania, Macedonia de Nord, Ionuț Vulpescu s-a întâlnit cu Preafericitul Teodor al II-lea, Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi (Biserica Greco-Ortodoxă), Întâistătătorul uneia dintre cele mai vechi instituții patriarhale ale creștinătății. Patriarhia Alexandriei păstrează o memorie care se întoarce până la Sfântul Evanghelist Marcu, întemeietorul ei apostolic, iar semnificația sa istorică este, așa cum a subliniat președintele IAO, nu doar ecleziastică, ci civilizațională.
Întâlnirea dintre Preafericitul Teodor al II-lea, Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi și Ionuț Vulpescu, Președintele Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei. Photocredit: AIO
Ionuț Vulpescu a fost primit, de asemenea, la Catedrala Ortodoxă Coptă de Sanctitatea Sa, Papa Tawadros al II-lea, Papă al Alexandriei și Patriarh al Scaunului Sfântului Marcu, conducătorul spiritual al Bisericii Ortodoxe Copte. Discuțiile au readus în atenție principiile Declarației de la Helsinki a IAO privind protecția comunităților creștine minoritare, în contextul istoriei Bisericii Copte, în care credința, memoria și suferința au mers mereu împreună.
Întâlnirea dintre Sanctitatea Sa, Papa Tawadros al II-lea, Papă al Alexandriei și Patriarh al Scaunului Sfântului Marcu, conducătorul spiritual al Bisericii Ortodoxe Copte, și Ionuț Vulpescu, deputat PSD și Președintele Alianței Interparlamentare a Ortodoxiei. Photocredit: AIO
Participare la Conferința Internațională de la Cairo privind dialogul parlamentar cu reprezentanții instituțiilor religioase din întreaga lume
Președintele Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei, Deputatul PSD Ionuț Vulpescu a participat, la Cairo, la Conferința Internațională „Approaches for implementation practices of the InterParliamentary Union (IPU) Communiqués concerning the dialogue of Parliamentarism with Religions” („Abordări privind practicile de implementare a comunicatelor Uniunii Interparlamentare (UIP) referitoare la dialogul dintre parlamentarism și religii”). În discursul rostit, Președintele IAO, Ionuț Vulpescu, a exprimat aprecierea pentru cooperarea excelentă și constantă dintre Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei și Uniunea Interparlamentară (IPU).
Președintele AIO, Ionuț Vulpescu, alături de câțiva dintre membrii delegației AIO la Cairo. Photocredit: AIO
Ionuț Vulpescu a amintit că, în iunie, la Helsinki, cea de-a 33-a Adunare Generală a IAO a adoptat în unanimitate Declarația privind „Populațiile creștine minoritare în vremuri de criză: relațiile dintre societate, stat și Biserică. Dificultăți și adversități”. Protecția minorităților religioase, potrivit Președintelui Vulpescu, nu poate rămâne exclusiv în sfera preocupărilor ecleziastice și nu se poate reduce la compasiune umanitară, ci trebuie să devină o chestiune de politică publică și de responsabilitate parlamentară.
Declarația sprijină, totodată, conferințele parlamentare privind dialogul interconfesional organizate de IPU la Marrakech, în 2023, și la Roma, în 2025. Ionuț Vulpescu a amintit, cu acest prilej, că secularizarea politicii nu presupune secularizarea trăirii spirituale; că un Parlament nu devine mai puțin democratic pentru că ascultă și protejează experiența religioasă, de orice natură ar fi aceasta; și că pluralismul nu înseamnă dispariția diferenței, ci invenția politică a unei lumi comune în care diferența nu trebuie să dispară pentru ca oamenii să poată trăi împreună.
„Pacea pe care o căutăm astăzi să devină civilizația de mâine”
Președintele IAO, Deputatul Ionuț Vulpescu, a declarat în discursul său susținut în cadrul acestei conferințe:
"Ne aflăm aici, în Egipt — un pământ care a creat unele dintre cele mai extraordinare imaginare religioase ale umanității și unele dintre cele mai sofisticate tradiții ale politeismului antic. Totuși, Egiptul a devenit și unul dintre marile locuri de întâlnire ale lumii monoteiste: iudaică, creștină și musulmană. Poate, tocmai de aceea, Egiptul ne poate oferi inspirația pentru o experiență politică inclusivă, marcată de solidaritate și cooperare interculturală. Lecția Egiptului pentru lumea occidentală e că diferențele dintre indivizi și stiluri de viață nu trebuie șterse, iar civilizațiile se construiesc atunci când diferențele pot locui în același orizont. Ambiția Egiptului de astăzi nu ar trebui să fie repetarea civilizațiilor trecutului. Ea ar trebui să fie încă și mai exigentă: pacea pe care o căutăm astăzi să devină civilizația de mâine. Aceasta nu este o metaforă diplomatică. Este o sarcină politică.
Iar acest lucru ne conduce direct la o altă întâlnire din cadrul vizitei noastre — cu Sanctitatea Sa Papa Tawadros al II-lea, Papă al Alexandriei și Patriarh al Scaunului Sfântului Marcu, conducătorul spiritual al Bisericii Ortodoxe Copte. Aici, limbajul Declarației noastre de la Helsinki devine dureros de concret. Pentru că istoria Bisericii Copte este, de asemenea, o istorie în care credința, memoria și suferința au fost inseparabile. Comunitatea coptă nu are nevoie să i se reamintească faptul că libertatea religioasă este un principiu teoretic. Aceasta știe ce înseamnă când identitatea religioasă devine un motiv de vulnerabilitate. Știe ce înseamnă când lăcașurile de cult, comunitățile, familiile și indivizii devin ținte. Știe ce înseamnă să porți memoria nu ca nostalgie, ci ca mărturie. Și tocmai de aceea trebuie să vorbim cu grijă despre experiența coptă. Nu ar trebui să romanțăm suferința. Nu ar trebui să transformăm martiriul într-o narațiune politică. Martiriul nu este sublim pentru că suferința ar fi pur și simplu plină de sens și nevinovată. Este tragic tocmai pentru că o viață omenească a fost declarată sacrificabilă de către cineva care crede că identitatea altui om face ca viața acestuia să valoreze mai puțin. Aici capătă Declarația de la Helsinki sensul ei cel mai profund.
Ea condamnă persecuția menită să reducă sau chiar să extermine populațiile creștine minoritare. Respinge folosirea persecuției ca instrument al terorii și al strămutărilor forțate. Avertizează împotriva falsificării memoriei istorice și subliniază importanța predării, în programele școlare naționale, a prezenței creștine documentate istoric. Și recunoaște că libertatea religioasă poate fi golită de conținut chiar și atunci când cultul este permis formal, dacă viața religioasă a unei minorități este redusă la cel mai mic spațiu funcțional posibil.
Aceasta este poate cea mai importantă lecție religioasă pe care parlamentarii o pot învăța din experiența comunităților persecutate: credința devine constructivă din punct de vedere politic atunci când protejează demnitatea celuilalt, nu doar identitatea proprie. Un parlament poate legifera egalitatea. Dar religia ne poate reaminti de ce contează egalitatea. Un parlament poate proteja libertatea de credință. Dar tradițiile religioase ne pot reaminti de ce conștiința nu poate fi redusă la o categorie sau o platformă birocratică. Un parlament poate interzice discriminarea. Dar cele mai profunde tradiții religioase pot pune întrebarea mai dificilă: ce fel de ființă umană devenim atunci când ne întâlnim cu omul vulnerabil care nu este unul de-al nostru?
Președintele AIO, Deputatul PSD Ionuț Vulpescu, în timpul discursului conferinței. Photocredit: AIO
Ionuț Vulpescu, cu referire la suferințele îndurate de martirii Bisericii Copte: „Ce fel de lumepolitică a făcut posibilă această suferință?”
Poate că Egiptul ne oferă cea mai puternică imagine cu care să încheiem. Aici, istoria nu este îngropată sub prezent. Ea este pretutindeni. Vorbește prin temple și biserici, prin moschei și mănăstiri, prin limbi, ritualuri, amintiri și răni. Iar Biserica Coptă ne reamintește că istoria este scrisă uneori nu doar de cei care dețin puterea, ci și de cei care supraviețuiesc abuzului ei. Martirii Bisericii Copte nu ar trebui, așadar, să fie pomeniți doar ca victime ale unei anumite comunități.
Memoria lor provoacă fundamental conștiința tuturor. Pentru că întrebarea pe care o ridică martiriul nu este niciodată doar: Cine a suferit? Întrebarea mai dificilă este: Ce fel de lume politică a făcut posibilă această suferință? Dacă parlamentele noastre nu pot răspunde la această întrebare, declarațiile noastre vor rămâne simple cuvinte. Dacă instituțiile noastre religioase nu pot răspunde la ea, credința noastră riscă să devină memorie fără responsabilitate.
Dar dacă reprezentanții parlamentelor și religiilor se pot întâlni — fără a-și confunda rolurile, fără a se instrumentaliza reciproc și fără a-și abandona autonomia — atunci poate că vom putea transforma comemorarea în responsabilitate, iar responsabilitatea în pace. Declarația de la Helsinki se încheie cu un îndemn adresat parlamentelor membre ale IAO de a folosi toate mijloacele parlamentare disponibile pentru a se asigura că comunitățile creștine minoritare sunt reprezentate în dialogul public și participă la procesele de consultare.
Ionuț Vulpescu : „Să avem curajul politic de a ne asigura că următoarea generație moștenește nu un alt monument al suferinței”
Aș dori să merg astăzi un pas mai departe. Să ne asigurăm că dimensiunea religioasă nu este invitată în dezbaterea parlamentară abia după ce a avut loc violența. Să ascultăm comunitățile religioase înainte de a deveni victime. Să ascultăm minoritățile înainte de a deveni expresia unor pure statistici. Să ocrotim memoria înainte de a deveni dispariție. Și să înțelegem că adevăratul test al unei civilizații nu este felul în care se poartă cu cei suficient de puternici încât să se apere singuri. Este felul în care se poartă cu cei a căror unică protecție este promisiunea că fiecare ființă umană aparține rădăcinilor ei demne. La Cairo, în prezența Bisericii Copte, această promisiune are un chip. Are o istorie. Are lacrimi. Fie ca noi să avem curajul politic de a ne asigura că următoarea generație moștenește nu un alt monument al suferinței, ci o civilizație capabilă să facă suferința inutilă."
Președintele AIO, Ionuț Vulpescu, deputat PSD, în compania Sanctității Sale, Papa Tawadros al II-lea, Papă al Alexandriei și Patriarh al Scaunului Sfântului Marcu, conducătorul spiritual al Bisericii Ortodoxe Copte. Photocredit: AIO
