Liderii Uniunii Europene se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru un summit cu o agendă amplă ce include mai multe teme.
Liderii Uniunii Europene se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru un summit cu o agendă extinsă, care include teme majore precum războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, viitorul buget multianual al blocului comunitar, relațiile economice cu China, dar și provocări legate de migrație, apărare și traficul de droguri, potrivit Politico.
Pe agenda reuniunii figurează și un proiect de declarație comună care ar urma să condamne incidentul în care o dronă rusă s-a prăbușit la Galați. La summit participă și președintele României, Nicușor Dan.
Consiliul European „condamnă cu fermitate gravul incident" din Galați
Potrivit celei mai recente versiuni a documentului, datată 16 iunie și consultată de Politico, Consiliul European „condamnă cu fermitate gravul incident din 29 mai 2026, în care o dronă rusă încărcată cu explozivi s-a prăbuşit peste o clădire rezidenţială din România, şi recunoaşte ameninţările imediate la adresa flancului estic al UE.”
Durata extinsă a summitului reflectă complexitatea discuțiilor. António Costa, președintele Consiliului European, a decis să depășească formatul obișnuit de o zi, în contextul în care mai mulți lideri sosesc direct de la summitul G7 din Franța.
Lucrările vor începe joi, la ora 18:00, cu intervențiile președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, și ale președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
Ulterior, în cadrul cinei oficiale, liderii europeni vor discuta despre așa-numitele „dezechilibre macroeconomice globale”, un termen folosit pentru a descrie dependența economică tot mai mare de China, considerată tot mai ostilă de unele state membre, potrivit analizei Politico.
Vineri, discuțiile se vor concentra pe unul dintre cele mai sensibile subiecte: bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, estimat la 2 trilioane de euro. Negocierile au loc pe fondul tensiunilor dintre statele contributoare și cele care beneficiază de fonduri europene.
Tensiuni cu China
Patru teme principale domină discuțiile de la Bruxelles, potrivit Politico. Prima este relația cu Beijingul, unde președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu șeful său de cabinet Björn Seibert, promovează o abordare mai dură față de practicile comerciale chineze.
Comisia susține investigarea posibilului dumping de produse ieftine pe piața europeană, fenomen care ar afecta competitivitatea companiilor locale. În plus, se discută introducerea unui „instrument împotriva supracapacității”, menit să limiteze efectele firmelor chineze subvenționate de stat.
Cu toate acestea, diplomați europeni citați de Politico afirmă că UE nu urmărește un conflict comercial deschis, având în vedere dependențele economice reciproce. China rămâne unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Uniunii, iar Bruxellesul mizează pe presiune diplomatică pentru schimbarea comportamentului economic al Beijingului.
Competitivitate și reforme interne în UE
A doua temă majoră este competitivitatea economică internă. Liderii vor discuta planul „O singură Europă, o singură piață”, care vizează simplificarea regulilor privind înființarea companiilor, achizițiile publice și mobilitatea forței de muncă.
Piața unică, creată în anii 1990, a devenit în timp tot mai birocratizată, ceea ce a dus la costuri ridicate și obstacole pentru comerțul transfrontalier.
În cadrul cinei de joi, liderii vor aborda și nemulțumirile tot mai frecvente privind reglementările europene, inclusiv sistemul de comercializare a emisiilor. Reprezentanți ai industriei susțin că aceste reguli, combinate cu prețurile ridicate la energie și concurența globală, afectează competitivitatea companiilor europene.
„Nu putem concura cu pieţele globale precum SUA şi China dacă întreprinderile noastre se confruntă cu condiţii mai nefavorabile - iar aceste condiţii provin parţial de aici, de la Bruxelles”, a declarat Maciej Berek, ministrul polonez responsabil cu dereglementarea, care a contribuit la coordonarea eforturilor de reducere a birocrației.
Acesta a adăugat că instituțiile europene trebuie să evite situațiile în care „reglementează excesiv din nou (doar) pentru a fi nevoite să dereglementeze în etapa următoare”.
Bugetul UE și divergențele dintre state
Vineri, liderii europeni vor încerca să ajungă la un acord privind bugetul multianual al Uniunii pentru următorii șapte ani. Propunerea actuală, avansată de președinția cipriotă a Consiliului UE, prevede o reducere modestă de 2% față de planul inițial al Comisiei Europene, care se ridică la 2 trilioane de euro.
Germania și Țările de Jos sunt așteptate să susțină reduceri mai consistente, în timp ce state precum Polonia, Portugalia și Bulgaria sprijină menținerea finanțărilor pentru agricultură și dezvoltare regională.
Obiectivul Bruxellesului este finalizarea negocierilor înainte de alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor, în contextul în care posibile schimbări politice la Paris ar putea influența viitorul bugetului european.
Război, securitate și presiuni externe
Ultimul bloc de discuții vizează securitatea globală și conflictele internaționale. Liderii UE vor analiza evoluțiile acordului de pace dintre Statele Unite și Iran, precum și consecințele războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
Unele state membre au propus sancțiuni împotriva oficialilor israelieni și a comerțului din Cisiordania, însă măsura este considerată puțin probabilă din cauza opoziției și a posibilului veto al Cehiei.
În același timp, Ucraina solicită accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, prin deschiderea mai multor „clustere” de negociere, și continuarea sprijinului politic și militar, în contextul în care SUA își reorientează atenția diplomatică spre un posibil acord de înghețare a conflictului.
Pe fondul acestor evoluții, tot mai multe voci din Europa cer consolidarea capacității de apărare a Uniunii. „Trebuie să ne sporim sprijinul militar pentru Ucraina pentru a pune capăt războiului de pe continentul nostru”, a declarat Andrzej Halicki, europarlamentar polonez din Partidul Popular European.
Acesta a mai subliniat necesitatea investițiilor în industria de apărare europeană și a propus extinderea mecanismelor de finanțare existente, precum SAFE, precum și ideea unei „umbrele nucleare europene” pentru protecția cetățenilor UE, conform Politico.
