„Bine ați venit la această declarație de presă!
În primul rând, vreau să vă spun că avem foarte multe subiecte de discutat și de adus în atenția presei.
Voi începe, așadar, foarte repede, vorbindu-vă de ziua de mâine, când Președintele României, domnul Klaus Iohannis, se va afla la Bruxelles, unde va participa la Reuniunea specială a Consiliului European în forma UE 27. Această reuniune este prilejuită de faptul că Marea Britanie a notificat în legătură cu dorința de a părăsi Uniunea Europeană, conform articolului 50 al Tratatului UE.
Este o reuniune specială, pentru că se intenționează găsirea unui mandat general de negociere. Acest lucru se va stabili, adică liniile generale sunt niște obiective, niște principii generale, care vor sta la baza negocierilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie.
Și tocmai pentru că sunt niște lucruri foarte clare, foarte bine analizate de către domnul Președinte, am venit în fața dumneavoastră și cu o listă de elemente care vor fi susținute de domnul Președinte în cadrul acestei reuniuni. Sunt niște puncte foarte clare, pe care le veți primi la finalul acestui briefing de presă și în cadrul unui document care va conține și mai multe informații despre următorii pași în această negociere și despre întregul proces Brexit.
Și tocmai de aceea, vreau să trec în revistă aceste elemente pe care Președintele le va susține la Bruxelles și, de asemenea, acolo unde este cazul, voi veni cu câteva explicații suplimentare.
Așadar, această listă conține următoarele puncte:
Menținerea unității celor 27 de state membre ale Uniunii Europene în procesul de negociere a Brexitului, inclusiv în apărarea principiilor și libertăților fundamentale pe care este construită Uniunea.
[citeste si]
Diminuarea pe cât posibil a efectelor negative pe care, de ce să nu recunoaștem, le presupune asumarea acestui pas de părăsire a Uniunii Europene de către Marea Britanie. Orice acord între Uniunea Europeană și Marea Britanie trebuie să se bazeze pe un echilibru între drepturi și obligații, asigurându-se și condiții pe deplin egale pentru cele două părți implicate în acest proces de negociere.
Menținerea integrității Pieței Unice, și aici aș face o precizare. Acest lucru presupune și asigurarea unui acces egal și nediscriminatoriu la aceasta pentru companiile și cetățenii din toate statele membre ale Uniunii Europene.
Abordarea graduală a negocierilor – aici din nou se impun ceva explicații. Pentru că un prim pas ar fi această negociere, pentru a se ajunge la un acord privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acordul acesta ar trebui să conțină elemente explicative referitoare la garantarea drepturilor cetățenilor pe baze reciproce, respectarea obligațiilor financiare asumate de Marea Britanie, precum și identificarea de soluții privind definirea regimului frontierei dintre Marea Britanie și Irlanda.
Un al doilea pas în cadrul acestui proces, pe care îl presupune Brexit-ul, ar trebui să fie ajungerea la un acord, la o înțelegere, în legătură cu viitoarele relații dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană.
Ajung și la un punct foarte important, pentru că ne vizează pe noi, pe români. Pentru România, obiectivul principal în negocieri este, desigur, protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor români aflați pe teritoriul Marii Britanii și vorbesc aici, evident, și despre familiile acestora. Asta presupune că principala prioritate a noastră, a României, în cadrul negocierilor trebuie să fie protejarea drepturilor cetățenilor europeni și a familiilor acestora cu evidențierea faptului că, pentru fiecare cetățean al Uniunii Europene și pentru familiile acestor cetățeni, este important să existe respectarea dreptului de a trăi, a munci, a studia în fiecare stat membru al Uniunii Europene, acesta, de altfel, fiind un principiu de bază al funcționării Uniunii Europene.
Am ajuns și la punctul angajamentelor financiare., un alt dosar foarte important în cadrul acestor negocieri. Și aici este foarte important, și domnul Președinte va sublinia acest lucru –acordul de retragere va trebui să asigure că Uniunea Europeană și Marea Britanie își vor respecta obligațiile pe care le-au angajat înainte de momentul retragerii. Și aici evident că este important să nu fie afectat bugetul Uniunii Europene, să nu fie afectat cadrul financiar multianual 2014-2020, și aici mă refer în primul rând la fondurile pentru coeziune și la cele pentru agricultură.
Evident că este în interesul tuturor menținerea unor cooperări cât mai strânse între Marea Britanie și Uniunea Europeană. Este un deziderat foarte important pentru cetățeni, pentru că tot acest proces trebuie să fie unul echilibrat și pozitiv. Marea Britanie, în opinia noastră, și domnul Președinte a exprimat acest lucru de foarte multe ori, trebuie să fie într-o relație cât mai strânsă cu Uniunea Europeană, toate aceste lucruri reprezentând, de fapt, o bază solidă pentru o cooperare strânsă, reînnoită între Uniunea Europeană și Marea Britanie, pentru că sunt, desigur, foarte multe subiecte de interes comun, care rămân importante, indiferent de locul pe care îl va ocupa Marea Britanie în această structură.
Vorbim despre interesul comercial, vorbim despre interese în zona apărării, combaterea terorismului, criminalitate internațională și politică externă.
Cam acestea ar fi punctele. Repet, la finalul conferinței de presă, veți primi un document explicativ în care nu doar acești pași vor fi detaliați, dar și pașii următori în procesul Brexit, pentru că, așa cum ați văzut, domnul Președinte pune foarte mare accent pe importanța modului în care România este pregătită pentru acest demers.
Și aș merge mai departe, pentru a vă prezenta un alt eveniment în agenda domnului Președinte, o altă acțiune importantă. Este vorba despre o deplasare, care va avea loc pe data de 3 mai, în Bucovina. Mai precis, la Suceava, al doilea județ al țării, o zonă cu un potențial foarte mare de dezvoltare.
Există și în acest caz niște obiective foarte clare ale vizitei. Evident, cunoașterea realităților locale, încurajarea autorităților. Sunt importante și aflarea și sprijinirea inițiativelor din zonă și, evident, cunoscând specificul zonei, sublinierea importanței prezervării tradițiilor și patrimoniului rural. Veți vedea că în cadrul deplasării este și un punct special dedicat acestui aspect.
Dar aș începe cu prezentarea programului, pentru că sunt trei locații unde se va afla Președintele. Prima locație este o întâlnire, o vizită și o întâlnire cu reprezentanții Clusterului Regional Inovativ de Bioeconomie Suceava-Botoșani. Această întâlnire va avea loc la Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare", unul dintre cele mai noi și moderne aeroporturi regionale. Este o discuție care are scopul de a sprijini inițiativa și de a stimula întreprinderile mici și mijlocii, producătorii de acolo, din zona Suceava-Botoșani, care activează în sectorul bioeconomiei, siguranței alimentare pentru populație și protecția mediului.
Mergem mai departe. La prânz, Președintele va avea o întâlnire și va participa la o dezbatere cu peste 300 de aleși locali de acolo din regiune, din zonă. Este o dezbatere care se centrează pe ideea evidențierii problemelor cu care se confruntă aleșii locali, de fapt, autoritățile locale, pentru a lărgi puțin contextul discuției, dar, evident, și identificarea soluțiilor pentru aceste probleme, care vor fi aduse în discuție.
Alte teme în cadrul dezbaterii: reforma administrației publice locale, continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice, situația infrastructurii, a resurselor publice, punerea în valoare a potențialului agroturistic al zonei, și aș puncta și faptul că acest eveniment este organizat de Consiliul Județean Suceava.
Vă spuneam că sunt trei momente ale vizitei. Am ajuns, așadar, și la cel de-al treilea. Președintele va vizita două importante monumente istorice medievale din zonă. Este vorba despre mănăstirile Voroneț și Dragomirna. Sunt parte a patrimoniului mondial UNESCO și Președintele urmărește, prin acest demers, așa cum am precizat și atunci când v-am prezentat obiectivele vizitei, să sublinieze importanța restaurării și prezervării patrimoniului cultural al Bucovinei și să nu uităm de tradițiile comunității bucovinene, care, de asemenea, trebuie încurajate și păstrate.
Agenda cuprinde și alte momente. Unul dintre cele pe care urmează să vi le prezint l-ați aflat deja. Este vorba despre momentul 9 mai, discursul Președintelui în Parlamentul României. Este un discurs prilejuit prin două argumente, împlinirea a 140 de ani de la proclamarea independenței României și sărbătorirea Zilei Europei. Despre această prezență a Președintelui în Parlamentul României veți afla, evident, mai multe detalii în momentul în care ne apropiem de ziua respectivă. Va exista, așa cum ați aflat deja, un discurs în fața Parlamentului.
Mergem spre ziua de 11 mai, când avem vizită oficială în România a Președintelui Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker. Acesta vine în România la invitația domnului Președinte Klaus Iohannis. Va fi primit aici, la Palatul Cotroceni, și, de asemenea, va participa la recepția oferită de Președintele României cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei.
Și dacă tot am ajuns în acest punct, puteți trece în agenda oficială a Președintelui României și faptul că pe data de 11 mai va avea loc această recepție cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei, care va fi găzduită de Președintele României în grădina Palatului Cotroceni, începând cu ora 12:00.
Cam acestea ar fi elementele de agendă. Aș vrea să merg mai departe și să fac câteva precizări despre un subiect care a apărut în agenda publică ieri, și anume decizia luată de Guvern ieri, prin Ordonanță de urgență, de a modifica procedura de numire a conducerii ANCOM.
În primul rând, aș vrea să subliniez un lucru. Dacă Guvernul și-ar fi dorit să rezolve această situație printr-o formulă urgentă, avea și instrumentele, avea și timpul la dispoziție, pentru că, până la urmă, această instituție nu are conducere de ceva luni. Deci, exista posibilitatea ca situația să fie rezolvată prin folosirea legislației în vigoare, prin simplul fapt al numirii a altor persoane pe locurile vacante.
Recurgerea la o Ordonanță de urgență, care, atenție, a fost înscrisă pe ordinea de zi suplimentară se constituie într-un alt semnal îngrijorător în legătură cu modul netransparent în care acționează Guvernul.
Mai mult decât atât, așa cum v-am spus, această Ordonanță pur și simplu a răsărit pe ordinea de zi a Guvernului, ordinea de zi suplimentară, care este o metodă netransparentă folosită din nou de către acest guvern.
Guvernul trebuie să înțeleagă că transparența, predictibilitatea, modul în care se adoptă aceste acte normative sunt esențiale pentru abordarea pe care o au față de actul responsabil de guvernare și, până la urmă, față de cetățenii acestei țări. Respectarea Constituției este obligatorie pentru toate instituțiile statului, iar acest fapt este unul îngrijorător.
Guvernul Grindeanu trebuie să înțeleagă că are un loc foarte bine definit în arhitectura instituțiilor statului.
Din punctul meu de vedere, acestea sunt informațiile pe care le aveam pe agendă să vi le comunic, dar, ca de fiecare dată, sunt deschisă să primesc de la dumneavoastră și alte întrebări. Vă rog!"
Mai multe detalii în videoul de mai jos:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
