Fostul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, atrage atenția că "democrațiile europene și America trebuie să găsească un numitor comun" în fața amenințărilor reprezentate de Rusia.
E.S. Adrian Zuckerman, fost ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, spune că interesele de securitate ale SUA și Europei rămân în continuare strâns legate și nu crede că Washingtonul își va retrage sprijinul militar, în ciuda disputelor legate de cheltuielile de apărare. Totuși, fostul ambasador atrage atenția că Europa trebuie să investească mai mult în propria securitate, iar "democrațiile europene și America trebuie să găsească un numitor comun" în fața amenințărilor reprezentate de Rusia și China.
E.S. Adrian Zuckerman, despre divergențele dintre SUA și Europa: Este o mulțime de zgomot
Întrebat în cadrul unui interviu pentru Podul.ro în ce măsură interesele SUA și ale Europei sunt în prezent divergente, E.S. Adrian Zuckerman a explicat: "Nu știu dacă sunt chiar divergente în realitate. Este o mulțime de zgomot. De asemenea, are loc, de fapt, o reevaluare a unor costuri. Dar ceea ce este fundamental, în opinia mea, e următorul aspect: democrațiile stau împreună ca democrații și trebuie să meargă înainte ca democrații. Din această perspectivă, primejdia nu vine din Europa, America de Nord, America de Sud sau Africa, ci din Rusia și China. Astfel, democrațiile europene și America trebuie să găsească un numitor comun și să meargă înainte împreună, întrucât securitatea națională a SUA, securitatea europeană și, în mod clar, securitatea României sunt foarte asemănătoare, dacă nu chiar identice. Toți ne confruntăm cu primejdia care vine din Rusia".
Rămâne România fără sprijinul militar al SUA?
Cât despre scenariul în care SUA ar putea retrage o parte din sprijinul militar din Europa, inclusiv din România, fostul ambasador a spus că nu crede că se va întâmpla asta.
"Eu nu cred că sprijinul militar va fi retras, dar există această idee că unele țări nu au plătit o sumă proporțională cu beneficiile pe care le-au primit. E adevărat, e neadevărat? Din multe puncte de vedere, este adevărat. (...) securitatea națională americană nu trebuie să fie pusă în pericol pentru că Spania nu plătește suficient sau pentru că Belgia și Italia nu plătesc cât au spus că vor plăti. Pe de altă parte, să luăm cazul Germaniei. Trupele americane sunt acolo, în primul rând, pentru a-i împiedica pe ruși să intre în Germania", a mai spus Adrian Zuckerman.
Ce s-ar întâmpla totuși dacă acest sprijin militar ar fi retras?
E.S. Adrian Zuckerman a explicat că o retragere a sprijinului militar american nu ar destabiliza doar Europa, ci și America.
"Toate lucrurile acestea provoacă reacții în lanț. Ar fi distruse relațiile economico-financiare și relațiile militare. Astfel, noi, americanii, am pus trupe acolo ca să asigurăm, în primul rând, securitatea națională americană. Și este clar că Germania beneficiază foarte mult de pe urma acestui lucru. Trupele americane sunt acolo pentru ca rușii să nu dea buzna în restul Europei. Este vorba despre securitatea națională americană, despre securitatea europeană sau despre securitatea fiecărei țări în parte? E pentru toate acestea.
Astfel, întrebarea care trebuie pusă este: care e contribuția financiară pe care trebuie să o asigure fiecare țară? Această discuție durează de mulți ani, iar adevărul este că multe țări europene nu au alocat pentru apărare sumele la care s-au angajat. Până în 2024, dintre toate statele membre NATO, numai nouă alocaseră 2% din PIB pentru apărare, care constituie așa-numitul „NATO Wales Pledge”. Restul n-au plătit. Germania și alte țări mari n-au plătit. România a plătit, Grecia a plătit, Polonia a plătit, țările baltice au plătit. Dar Franța, Germania, Olanda, Belgia n-au plătit. Au plătit undeva între 1% și 1,5% din PIB pentru Apărare", a mai spus Adrian Zuckerman.
Adrian Zuckerman: NATO nu reprezintă un program de finanțare pentru americani
Fostul ambasador atrage atenția că "NATO nu reprezintă un program de finanțare pentru americani". Banii sunt cheltuiți de fiecare țară pentru propria apărare.
"De altfel, lumea trebuie să înțeleagă că NATO nu reprezintă un program de finanțare pentru americani. Banii aceștia sunt cheltuiți de fiecare țară pentru propria apărare. Iar când intri în NATO, există o planificare. Ce facem dacă rușii atacă? Fiecărei țări i se cere să contribuie cu un număr de tancuri, de avioane, de soldați, respectiv cu toate resursele militare care sunt necesare pentru apărarea țărilor membre NATO. Și ce se întâmplă dacă tu spui că dai 10 tancuri, dar, de fapt, ai numai 5 sau numai 3? Asta este exact ce s-a întâmplat acum.
A ieșit la iveală că, în realitate, nu a existat suficient armament care să poată fi furnizat Ucrainei pentru ca aceasta să se apere împotriva invaziei ruse. Situația este generată de acele țări care nu au plătit suficient. Cât trebuie să plătească acum? Au ajuns la un compromis de 5%. Însă banii aceștia nu o să fie cheltuiți azi sau mâine. Mai mult, chiar dacă ai avea bani nelimitați, nu ai putea cumpăra suficient armament azi sau mâine, deoarece procurarea acestuia presupune un întreg proces. Procurarea echipamentelor necesare durează luni sau chiar ani", a mai spus fostul ambasador al SUA în România.
Declarațiile fostului ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, vin în contextul în care, potrivit informațiilor, Pentagonul analizează mai multe scenarii de redimensionare a trupelor americane din Europa. Precizăm că în cadrul emisiunii „Obiectiv Euroatlantic”, realizată de jurnalistul Tudor Curtifan, la DefenseRomania, generalul (r.) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, a estimat că decizia Pentagonului privind redimensionarea și redislocarea structurilor americane din Europa ar putea fi cunoscută în aproximativ două săptămâni.
