Miniștrii propuși ai Guvernului Veștea sunt audiați, în aceste momente, în Parlament. Votul de învestire al Guvernului este programat la ora 21:30.
Update:
Luca Niculescu, propus ca ministru de Externe în Guvernul Veştea, a primit, luni, aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite.
S-au înregistrat 25 de voturi „pentru”, 13 voturi „împotrivă” şi o abţinere.
Update:
Deputatul PSD Ioan Vulpescu a primit aviz pozitiv, luni, din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru funcţia de ministru al Culturii.
S-au înregistrat 10 voturi „pentru”, şase voturi „împotrivă” şi două abţineri din partea membrilor Comisiilor pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Reprezentanţii AUR au părăsit sala înaintea exercitării votului.
Printre măsurile care vor fi luate de Ministerul Culturii, Ioan Vulpescu a menţionat adoptarea strategiei de dezvoltare în domeniul culturii, actualizarea legislaţiei aferente patrimoniului cultural şi introducerea de măsuri în sprijinul deţinătorilor de bunuri din patrimoniul cultural naţional şi creatorilor şi meşteşugarilor tradiţionali cu activitate în domeniul patrimoniului cultural imaterial.
El a dat asigurări că „se va bate” pentru bugetul Ministerului Culturii.
„Vă spun foarte clar, nu voi accepta niciodată diminuarea bugetului Ministerului Culturii şi vă spun că bugetul ministerului va fi mai mare decât acum. (...) Legat de buget este angajament. Dacă un leu va fi mai mic decât acum, nu voi accepta", a subliniat Vulpescu.
De asemenea, el a amintit adoptarea unei noi legi a bibliotecilor, democratizarea accesului la cultură, crearea unui program de finanţare şi de rambursare în domeniul monumentelor, operaţionalizarea registrului lucrătorului cultural, dezvoltarea de programe vocaţionale în colaborare cu Ministerul Educaţiei, digitalizarea proceselor de lucru ale Ministerului Culturii.
Vulpescu a apreciat că Institutul Cultural Român nu a promovat „cum trebuie” cultura română şi a pledat pentru dialogul şi colaborarea cu Ministerul Culturii.
Totodată, el s-a referit la priorităţile finanţării cinematografiei, precum şi la participarea României ca ţară invitat de onoare la Târgul Internaţional de Carte de la Frankfurt, angajându-se în sprijinirea creatorilor români şi argumentând că „literatura română nu este una minoră”.
„Contează foarte mult, cred, dialogul cu mediul căruia te adresezi şi voi fi deschis mai ales dialogului cu creatorii din cultură”, a declarat Vulpescu la ieşirea de la audieri.
Întrebat care este părerea sa despre votul plenului reunit al Parlamentului pentru Cabinetul Adrian Veştea, el şi-a exprimat încrederea că acesta „va trece”.
„Cu cât mai repede avem un guvern, cu atât e mai bine. Un guvern interimar şi chiar pe sectoare, inclusiv la Ministerul Culturii, nu poate să ia decizii, eşti limitat. Şi cred că tipul ăsta de presiune nu face bine. Nu putem trăi într-o campanie electorală permanent. Suntem la jumătatea parcursului electoral şi pare că ne pregătim tot timpul pentru alegeri. (...) Eu sunt încrezător că guvernul va trece. Nu pot vorbi decât în numele Partidului Social Democrat. Am venit cu propuneri de oameni competenţi, care, pe zona lor de competenţă, să asigure stabilitate şi competenţă. (...) Trebuie să recâştigăm încrederea oamenilor. Şi noi asta vrem să facem”, a spus Ioan Vulpescu, notează Agerpres.
Update:
Ministrul propus al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Florin Manole, a declarat luni, în cadrul audierilor parlamentare, că unul dintre proiectele importante destinate reducerii şomajului în rândul tinerilor este în prezent blocat, deşi dispune de finanţare europeană pentru aproximativ 27.000 de beneficiari aflaţi în căutarea primului loc de muncă.
„În Agenţia Naţională de Ocuparea Forţei de Muncă este în proiect european din fonduri nerambursabile, care din păcate este blocat şi a fost încă din partea finală a mandatului meu, trebuie să recunosc, principala mea dispută cu noua conducere a agenţiei. Despre ce este vorba? Este vorba despre un proiect european care subvenţionează locurile de muncă pentru tineri la primul loc de muncă, deci tineri care nu au nicio experienţă în muncă, tineri absolvenţi şi care are următorul mecanism: subvenţionarea locului de muncă pentru 12 luni cu 1.250 lei şi pentru următoarele 12 luni cu 1.000 lei pentru tânăr, pe de o parte, şi 2.250 lei pentru companie, pentru primele 12 luni, deci doar pentru jumătate din perioada în care se subvenţionează locul de muncă. Aceste două subvenţii cu condiţia ca cele două părţi să rămână într-un contract de muncă pe perioadă nedeterminată cel puţin încă 18 luni de la data finalizării celor 24 de luni de subvenţionare a tânărului", a explicat Florin Manole.
Manole a precizat că programul dispune de fonduri suficiente pentru aproximativ 27.000 de tineri şi că beneficiile acestuia depăşesc componenta financiară.
„Sunt multe cifre, dar ideea de bază este că există fonduri pentru aproximativ 27.000 de beneficiari în căutarea primului loc de muncă, tineri care, dacă se înscriu şi trec prin acest proiect, dincolo de un sprijin financiar pentru ei, un bonus la venituri, au şi ocazia dobândirii experienţei cerute întotdeauna sau aproape întotdeauna de către angajatori dezvoltării personale, pentru că într-adevăr, după trei ani şi jumătate în care eşti într-un loc de muncă, se poate presupune cu argumente că eşti mai bun decât la intrarea în profesie", a spus el.
În opinia sa, programul aduce avantaje atât angajaţilor şi companiilor, cât şi economiei în ansamblu, prin creşterea gradului de ocupare şi a veniturilor bugetare.
"Toată lumea câştigă, aş spune că inclusiv bugetul de stat, pentru că un loc de muncă înseamnă taxe, un loc de muncă înseamnă consum, un loc de muncă înseamnă şi un beneficiu pentru bugetul familiei respective. Deci este un win-win-win situation. Este genul de proiect care cred că, după ce va fi implementat şi evaluat, merită finanţat inclusiv din fonduri naţionale, pentru că nu cred că asta ar produce deficit sau o cheltuială mai mare decât încasările şi efectele benefice din economie", a concluzionat Florin Manole.
Florin Manole a primit luni aviz favorabil în comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului, cu 39 voturi pentru, 22 împotrivă şi patru abţineri.
Update:
Florin Zaharia a afirmat în cadrul audierilor că, în acest moment, trebuie să livrate proiecte care vor permite atragerea celor 10 miliarde de euro din PNRR.
Acesta a primit 13 voturi „pentru” şi 14 „împotrivă”, iar doi parlamentari s-au abţinut.
Florin Zaharia a afirmat în cadrul audierilor că, în acest moment, trebuie să livrate proiecte care vor permite atragerea celor 10 miliarde de euro din PNRR.
„Deducând pre-finanţarea, avem de tras 7,7 (miliarde de euro n.r.) şi vom vedea ce se mai pierde din perspectiva renegocierii", a spus ministrul propus.
Potrivit acestuia, din perspectiva politicii de coliziune, aplicaţiile trimise la Comisie în acest an au fost de aproximativ 1,6 miliarde de euro, una în februarie, de 500 milioane euro şi una de 1,1 miliarde în mai.
„Cu stocul pe care l-am avut din anii precedenţi, lucrurile s-au îmbunătăţit din perspectiva politice de coliziune. Avem un sistem mult mai matur decât am avut în zona Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Şi aici riscul de decomitere aferent aplicaţiilor de plată pe care le avem de făcut, sunt 5,5 miliarde aferente acestui an de politica de coeziune, cu ceea ce s-a realizat şi cu stocul pe care l-am avut în casă, eu din datele pe care le am, identific un risc de dezangajare de 1,2 miliarde de euro care trebuie acoperit de aplicaţii de plată ce vor fi produse de către proiecte”, a precizat Zaharia.
Acesta a subliniat că, în opinia sa, cele mai riscante zone sunt aferente alocării din programul de Tranziţie Justă, unde din cele 1,2 miliarde de euro care ar trebui contractaţi, aproximativ 300 de milioane de euro sunt în zona fondurilor NextGenerationEU, unde există un semn de întrebare privind implementarea. NextGenerationEu se implementează în cele şase judeţe cu risc, care se confruntă cu provocări semnificative din perspectiva tranziţiei de la o economie bazată pe carbon la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor.
„Din perspectiva plăţilor aş vrea să vă spun nişte cifre legate de execuţia bugetară raportat la bugetele prevăzute în acest an. Şi aici iarăşi insist că fiecare zi este extrem de importantă pentru a putea mobiliza toate entităţile de implementare, de a le crea cadrul necesar pentru a implementa proiectele. Avem o situaţie: bugetul prevăzut pe componenta de împrumut şi grant anul acesta la nivelul ministerelor este de 62 de miliarde de lei, este o sumă foarte mare, iar plăţile care s-au realizat până la acest moment sunt de aproximativ 20 de miliarde. Deci asta arată că, pe aceste titluri de cheltuieli, trebuie făcut un efort consistent pentru a atinge un nivel de investiţii publice pe care l-am prognozat şi pentru a nu pune în pericol veniturile aferente acestor investiţii care vin prin tragerile de plată”, a mai afirmat ministrul propus la Investiţii şi Proiecte Europene.
Referitor la banii din PNRR, el a menţionat că trebuie realizate reforme complicate, fiecare dintre ele având o penalizare de 770 de milioane de euro.
„Ele trebuie livrate cu voinţa politică şi cred că aici trebuie un acord trans-politic şi cred că este în interesul României să livrăm aceste reforme, să le explicăm oamenilor de ce sunt necesare, aspecte pe care trebuie să le învăţăm şi pentru viitorul cadru financiar, pentru că şi acolo va trebui să fim un pic mai pragmatici decât ceea ce am făcut pe acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a transmis Zaharia.
Din perspectiva acestui risc legat de reforme, el a semnalat că, dacă nu vor fi livrate reformele, riscul este de a pierde întreaga alocare de grant, iar acest lucru trebuie mitigat şi trebuie înţelegeri din partea tuturor actorilor politici, dincolo de ceea ce poate aparatul tehnic să livreze.
În ceea ce priveşte investiţiile, a adăugat el, riscurile asupra banilor care pot fi pierduţi sunt un pic mai mici decât în cazul reformelor.
„Din acest punct de vedere, cred cu tărie că trebuie să facem tot ce ne stă putinţă, atât eu, atât colegii din Cabinet, în cazul în care acest Guvern va fi investit, cât şi dumneavoastră, partidele politice din Parlament, ca să livrăm în perioada următoare aceste rezultate pe care le aşteaptă Comisia şi aceşti bani, care ar intra în economia noastră, pe care nu îi luăm de la cetăţenii români, îi luăm din bugetul Uniunii Europene (...) să fie în beneficiul societăţii noastre”, a punctat Florin Zaharia.
Acesta a precizat că, în ceea ce priveşte finalizarea PNRR, această presiune a timpului trebuie văzută şi ca o presiune mobilizatoare în care, în aceste 70 de zile care au rămas, trebuie să se renunţe, în aparatul Guvernului, dacă va fi cazul, la zilele libere, pentru a putea livra până în august reformele, notează Agerpres.
Update:
Alexandru Rogobete, propus pentru funcţia de ministru al Sănătăţii, a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate.
S-au înregistrat 19 voturi „pentru”, şase „împotrivă” şi două abţineri.
Parlamentarii AUR au părăsit şedinţa înaintea votului.
Alexandru Rogobete a afirmat că va continua măsurile din primul mandat, menţionând că ordinea priorităţilor este aceeaşi.
„Zona de screening şi prevenţie este esenţială. În România, în ultimii patru ani, a început să se investească masiv în acest domeniu. Dau un exemplu - achiziţionarea a peste 125 de mamografe, dotarea laboratoarelor de citologie din Programul Operaţional de Sănătate. Avem infrastructura care să permită sceeningul şi prevenţia. (...) Infrastructura, spitalele sunt pregătite acum. (...) Până să plec de la Ministerul Sănătăţii am lăsat patru programe naţionale în transparenţă decizională, unul din ele a fost şi aprobat, programul de screening de cancer bucal. Au rămas programul pentru screeningul oncologic mamar, zona de screening de cancer de col uterin şi pentru cancerul de colon. Putem porni la drum cu trei programe de screening importante, cred că e nevoie de mai multe, însă saltul este unul important”, a arătat Rogobete.
El a spus că zona de ambulatorii de specialitate trebuie dezvoltate mai mult. „Aici au fost o serie de măsuri luate şi aprobate în mandatul trecut. Vorbim de flexibilizarea programului de lucru în ambulatoriile de specialitate până la ora 20:00, acolo unde se poate, unde există resursă umană şi unde există adresabilitate pentru anumite specialităţi”, a explicat acesta.
Robogete a adăugat că este o măsură care a dus la creşterea la accesului la serviciile de monitorizare şi de diagnostic care nu necesită de fapt spitalizare continuă.
„Până la urmă, rolul nostru este să întoarcem cât de mult se poate din presiunea de pe spitalizarea continuă, acea internare nenecesară în unele situaţii, către zona de ambulatoriu de specialitate”, a mai spus el.
Potrivit lui Rogobete, o altă măsură luată a fost şi creşterea punctului de plată pentru serviciu în ambulatoriul de specialitate. „Ştiţi foarte bine că a fost o presiune imensă anul trecut în decembrie, dar s-a reuşit creşterea de la 1 ianuarie la 6,5 lei, urmând ca de la 1 ianuarie 2027 să crească punctul la 8 lei. Este, din punctul meu de vedere, o măsură importantă care va duce la dezvoltarea ambulatoriilor şi care va stimula personalul medical să atragă pacienţii”, a menţionat el.
Ministrul propus a mai spus că sunt 69 de spitale care au beneficiat de bani pentru ambulatoriile de specialitate, pentru înfiinţare sau extindere, dar şi reabilitare.
„Zona de medicină acută a beneficiat de dezvoltare şi de modernizare importante în ultimii ani, vorbim de finanţare prioritară care a crescut progresiv de 3 ani de zile. Mai mult decât atât, a fost extinsă reţeaua de centre şi de unităţi sanitare care tratează pacienţii cu AVC, accident vascular”, a mai arătat Rogobete.
Potrivit acestuia, în mandatul său a fost prelungită lista de astfel de centre cu încă şase, care au primit şi finanţare.
„În România sunt în jur de 20 centre sanitare care deţin roboţi chirurgicali, dar care, din păcate, în marea lor majoritate nu erau folosiţi. Îmi doresc să cresc şi mai multe această zonă nu doar ca infrastructură, ci şi ca perfecţionarea cadrelor”, a transmis Rogobete.
Update:
Florin-Alexandru Zaharia, propus pentru funcţia de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a primit luni aviz nefavorabil pentru acest portofoliu în comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor.
Acesta a primit 13 voturi „pentru” şi 14 „împotrivă”, iar doi parlamentari s-au abţinut.
Update:
Marian Neacşu, propus pentru funcţia de ministru al Afacerilor Interne, a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate.
S-au înregistrat 19 voturi „pentru”, 10 voturi împotrivă şi o abţinere.
În cadrul dezbaterilor, Marian Neacşu a precizat că într-un context geopolitic marcat de războaie la graniţă, Ministerul Afacerilor Interne a reuşit să-şi îndeplinească atribuţiile cu succes, subliniind că acest minister este greu, complicat, extrem de important în arhitectura statală, într-o conjunctură extrem de complicată a acestei perioade.
„Ministerul Afacerilor Interne a fost unul dintre principalii piloni de stabilitate într-un context geopolitic marcat de război la graniţe. (...) Cetăţenii aşteaptă foarte multe de la acest minister. (...) Avem multiple responsabilităţi. (...) Ministerul va răspunde operativ la solicitările dumneavoastră şi îmi doresc ca şi în continuare să avem aceeaşi relaţie de colegialitate”, a declarat Neacşu, care a enumerat printre problemele majore deficitul de personal şi printre priorităţi, combaterea traficului şi consumului de droguri, precum şi a violenţei domestice.
El a menţionat că îi sunt cunoscute problemele ministerului, fiind invitat la mai multe şedinţe operative, inclusiv la dialog şi cooperare la nivel de ministru şi cu secretarul de stat Raed Arafat, prezent la audierea de la comisiile de apărare. „Cred că experienţa pe care am acumulat-o în aceşti ani de administraţie şi de Parlament pot semnifica un bun management la minister”, a completat Marian Neacşu.
Lista miniştrilor Cabinetului Adrian Veştea trebuie să primească votul plenului reunit al Parlamentului, programat la ora 21:30.
Update:
Funcţionarii parlamentari din Senat şi Camera Deputaţilor sunt în grevă japoneză pe toată perioada derulării procedurilor de învestire a noului Guvern, au anunţat, luni, liderii de sindicat din cele două camere.
Aceştia protestează faţă de nivelul scăzut de salarizare, pe care îl consideră unul „umilitor”.
„Ţinând cont de dispoziţiile Constituţiei României care consfinţesc, din punctul de vedere al importanţei, ierarhia instituţiilor statului în sistemul politico-juridic al ordinii de drept - Parlamentul fiind primul din această ierarhie şi luând în considerare funcţiile cu caracter propriu Parlamentului, legiferarea, controlul parlamentar şi relaţiile externe parlamentare care nu pot fi realizate decât intrinsec, de către întregul aparat parlamentar - deputaţi, senatori, funcţionari publici parlamentari, funcţionarii publici parlamentari din Camera Deputaţilor şi Senat se află în grevă japoneză, pe tot parcursul derulării procedurilor de învestire a unui nou Guvern, ca formă de protest faţă de nivelul salarial incorect în raport cu importanţa Parlamentului în statul de drept şi în raport cu atribuţiile, responsabilitatea, răspunderea şi incompatibilităţile stabilite prin lege, aplicabile funcţionarului public parlamentar”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Sindicatul Funcţionarilor Publici Parlamentari.
Sindicaliştii afirmă că dispoziţiile şi ierarhia cuprinse în proiectul legii salarizării unitare păstrează acelaşi statut „umilitor” pentru funcţia publică parlamentară, potrivit Agerpres.
Update:
Monica Anisie (PNL), propusă pentru funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării, a primit, luni, aviz pozitiv în comisiile de specialitate din Parlament.
Au votat „pentru” aviz pozitiv 22 de senatori şi deputaţi din Comisiile pentru învăţământ, 18 au votat „împotrivă” şi au fost trei abţineri. Parlamentarii AUR au părăsit sala înainte de vot.
În cadrul audierilor la comisii, Anisie a precizat că nu a fost de acord cu creşterea normei didactice.
„Sunt profesoară, am fost afectată de aceste prevederi din lege, norma de 16 ore pe care o aveam iniţial s-a transformat în 23 de ore, pentru că predau o disciplină 4, 3 ore, depinde, şi nu puteam să las o clasă doar ca să îmi iasă mie norma de 20 de ore. În momentul în care s-a pus problema creşterii normei didactice, vreau să vă spun că m-am opus, pentru că eu ştiu ce înseamnă aceste ore în plus. Mai mult decât atât, ne uităm la burse, la orice altceva, dar nu ne uităm la calitatea actului educaţional. Vrem calitate, trebuie să avem respect faţă de profesori, trebuie să le oferim demnitate profesorilor şi credibilitate. Eu am primit această normă didactică în plus şi am văzut ce înseamnă. În cancelarie, în ultima zi pe care am petrecut-o înainte de serbare, colegii spuneau în felul următor: a fost un an greu, obositor, nu am resimţit niciodată o asemenea presiune şi o asemenea oboseală cum am simţit în anul acesta”, a afirmat aceasta.
Monica Anisie a mai spus că îşi doreşte revenirea la structura anului şcolar cu semestre şi cu evaluare semestrială.
„Acum nu putem, pentru anul şcolar 2026-2027 deja structura anului şcolar a fost aprobată de către minister şi eu nu îmi doresc pentru elevi să îi transform în cobai pentru implementarea unor reforme, dar, da, susţin revenirea la semestre şi susţin o evaluare semestrială, aşa cum era şi până acum”, a declarat ea.
După audierile de la comisiile de specialitate, Anisie a fost întrebată de ziarişti dacă a răspuns la întrebările parlamentarilor cu ChatGPT ajutată de consilierul ei, aşa cum a relatat presa.
„Eu nu am citit nimic, după cum aţi observat. Eu mi-am notat întrebările. Este adevărat că am pierdut una dintre foi, nu mai ştiam pe care am notat ultimele întrebări şi am solicitat să-mi spună care este întrebarea. Dar răspunsul, nici nu m-am uitat la ce anume a făcut consilierul meu. Întrebaţi-l pe dumnealui lucrul acesta, că nu eu am folosit şi nu am răspuns aşa cum credeţi dumneavoastră. (...) Eu nu m-am uitat la consilierul meu ce face. Eu am căutat printre foi ultimele două întrebări, pentru că nu mai ştiam unde le-am notat şi, dacă vă uitaţi, există întrebările notate de mine”, a susţinut ea, potrivit Agerpres.
Update:
Candidatul pentru funcţia de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mihai Ghigiu, a primit, luni, aviz favorabil din partea comisiilor reunite, de specialitate, din Parlament.
Din totalul membrilor celor două comisii, 21 au votat „pentru”, 14 „împotrivă”, fiind consemnate, totodată, şi trei abţineri.
Amintim că avizele acordate în cadrul comisiilor de specialitate sunt consultative.
Update:
Radu Marinescu, propus pentru funcţia de ministru al Justiţiei, a primit, luni, aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului.
S-au înregistrat 68 de voturi „pentru” şi 31 „împotrivă”.
Update:
Monica Anisie, propusă pentru funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării în Guvernul Veştea, a afirmat, luni, că nu va pleca din PNL.
„Eu, la momentul acesta, încă sunt membru al Partidului Naţional Liberal. Nimeni nu poate contesta lucrul acesta. (...) Din punctul meu de vedere, aşa cum am declarat, am acceptat acest mandat tocmai pentru că îmi pasă de Educaţie, îmi pasă de ceea ce se întâmplă în sistem şi dumneavoastră zilnic prezentaţi tot felul de ştiri cu situaţii neplăcute din sistem. Ăsta este adevărul şi chiar îmi doresc ca sistemul de educaţie să fie altul. Să arate altfel. (...) Eu, aşa cum am declarat, nu voi pleca din Partidul Naţional Liberal. Eu, personal, nu voi face lucrul acesta. Sunt membră, este adevărat, că întâi de toate am fost membra Partidului Democrat şi apoi Democrat Liberal, eu provin din PDL, de când eram elevă în clasa a douăsprezecea. Şi să mi se spună acum că sunt o trădătoare! Eu, aşa cum am mai spus, aş fi un pic atentă la a folosi cuvântul 'trădător'. Pentru că dacă ne uităm în istorie, sunt alţii care ar trebui să răspundă pentru trădările pe care le-au făcut", a declarat Anisie la Palatul Parlamentului după ce a fost audiată în comisiile de specialitate.
În opinia sa, PNL a devenit „un SRL cu acţionar unic”.
„Deci, haideţi să înţelegem, să ne uităm mai atent la ceea ce se întâmplă. Haideţi să nu trăim într-o democratură. Haideţi să nu devină PNL un SRL cu acţionar unic. A devenit, la momentul acesta. Eu aşa consider. Pentru că simulacrul acela de congres asta a evidenţiat. Despre asta este vorba. Şi dacă colegii mei îşi doresc să continue într-o astfel de democratură, repet, este treaba dumnealor. Dar eu nu plec din Partidul Naţional Liberal”, a precizat ea.
Anisie a menţionat că pentru a vota guvernul condus de Veştea a primit mandat de la organizaţia PNL Sector 2.
Amintim că Monica Anisie (PNL), propusă pentru funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării, a primit, luni, aviz pozitiv în comisiile de specialitate din Parlament.
Au votat „pentru” aviz pozitiv 22 de senatori şi deputaţi din Comisiile pentru învăţământ, 18 au votat „împotrivă” şi au fost trei abţineri. Parlamentarii AUR au părăsit sala înainte de vot.
Congresul Extraordinar al PNL a adoptat, duminică, o rezoluţie care prevede că participarea membrilor partidului la construcţia unui guvern cu PSD va genera excluderea lor, potrivit Agerpres.
Update:
Menţinerea şi dezvoltarea programelor gestionate de Administraţia Fondului de Mediu trebuie să fie o prioritate pentru orice ministru, pentru că acestea reprezintă principalul instrument prin care investiţiile „verzi” ajung la cetăţeni, la autorităţile locale, dar şi la mediul economic, a declarat, luni, la audierile din cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului, ministrul propus al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mihai Ghigiu.
„O atenţie specială va fi acordată şi finalizării planurilor de management pentru ariile naturale protejate, inclusiv pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi siturile Natura 2000, conform angajamentelor europene la care România este parte. Pe termen mediu şi lung, îmi propun o strategie integrată privind gospodărirea apelor şi adaptarea la schimbările climatice, consolidarea conservării biodiversităţii şi modernizarea legislaţiei privind deşeurile. În egală măsură, consider că menţinerea şi dezvoltarea programelor gestionate de Administraţia Fondului de Mediu trebuie să fie o prioritate pentru orice ministru. Aceste programe reprezintă principalul instrument prin care investiţiile "verzi" ajung la cetăţeni, la autorităţile locale, dar şi la mediul economic. Indiferent de instituţia care a fost, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor voi aplica aceleaşi principii şi mă voi baza în deciziile mele pe date, pe cercetări, nu neapărat pe păreri”, a spus Ghigiu.
Acesta a adăugat că un minister modern este instituţia în care deciziile se iau în baza informaţiilor pe care le cunosc toţi.
„Voi avea tot timpul în minte că regulile ni se aplică tuturor, indiferent că suntem din zona publică, privată sau guvernamentală, iar parteneriatul pe care mi-l asum este un parteneriat cu dumneavoastră, un parteneriat cu ceilalţi colegi din zona guvernamentală, cu mediul privat şi mai ales, la fel de important, cu societatea civilă. Un minister modern, cred eu, este acel minister în care deciziile se iau pe baza informaţiilor, iar informaţia este pentru toţi, pentru că dacă luăm decizii pe baza unor informaţii pe care doar noi le avem e destul de greu să oferim acel sentiment de încredere de care cetăţenii au atât de multă nevoie”, a menţionat demnitarul, potrivit Agerpres.
Update:
Radu Marinescu (PSD) a afirmat luni, în timpul audierii din Parlament pentru un nou mandat în fruntea Ministerului Justiţiei, că este „foarte important" ca justiţia să fie independentă politic.
„Convingerea mea fermă cu care îndrăznesc să vă solicit şi acest nou mandat este că justiţia trebuie să fie şi să rămână una independentă. Este foarte important să o păstrăm independentă politic, indiferent de orientările, de convingerile, de disensiunile pe care le putem avea, şi este firesc în exerciţiul democratic să le şi avem la un moment dat, actul de justiţie şi justiţia trebuie să rămână şi să se consolideze ca fiind independentă faţă de orice fel de imixtiune", a declarat Marinescu.
Acesta, a precizat el, a fost unul dintre „crezurile” sale în mandatul anterior.
„Şi să arăt, prin exemplu meu personal, prin intervenţiile mele publice, că este foarte bine să criticăm defecţiunile care apar în justiţie, dar acest lucru trebuie să fie făcut fără a imixtiona vreodată în actul propriu-zis al justiţiei, cu echilibru, cu responsabilitate, pentru că obiectivul nostru final, al tuturor celor din clasa politică care ne aflăm astăzi în acest Parlament, este ca justiţia să funcţioneze la nivelul aşteptat al unui stat de drept. Adică independent, imparţial, eficient şi modernizându-se prin fiecare pas administrativ pe care îl facem în realizarea atribuţiilor noastre, inclusiv cele de la Ministerul Justiţiei", a susţinut Radu Marinescu.
El a adăugat că, pentru viitor, obiectivul său va rămâne să se preocupe de independenţa justiţiei, de calitatea acesteia, de adoptarea unei legislaţii care să răspundă provocărilor, care nu sunt puţine în momentul de faţă la nivelul sistemului judiciar, de responsabilitatea celor care realizează actul de justiţie, dar cu respectarea strictă a principiilor de imparţialitate şi de independenţă, de eficienţă şi de recâştigare a încrederii cetăţeanului în actul de justiţie.
„Putem să spunem cu toţi în momentul de faţă că există probleme şi o criză de încredere a cetăţeanului în justiţie, criză care nu poate să fie rezolvată decât prin respectarea strictă a rolului instituţional al fiecăruia dintre noi, prin dialog între actorii instituţionali - Ministerul Justiţiei, CSM, parchetele şi, respectiv, profesioniştii justiţiei. Şi aici vorbesc de avocaţi, notari, executorii judecătoreşti, pentru că suntem toţi o cheie, dar şi o parte a rezolvării problemelor din sistem. Şi în acest sens s-a văzut în activitatea mea anterioară că am încurajat dialogul, am încurajat toate soluţiile de comunicare între profesiile juridice instituţionale, între autorităţi, pentru că eu cred că orice soluţie nu poate fi găsită decât împreună. Eu cred că justiţia are un rol aparte în statul român şi, vă repet, trebuie să rămână deasupra oricărui contencios politic al momentului sau de perspectivă", a spus Marinescu, notează Agerpres.
Update:
Ministerul Transporturilor nu va renunţa la TAROM, operatorul aerian fiind compania care, de fiecare dată când a fost o criză în lume, a adus români acasă, a transmis, luni, ministrul propus pentru portofoliul de la Transporturi, Cristian Pistol, în cadrul audierilor din comisiile de specialitate reunite.
„Nu vom renunţa la TAROM. Dincolo de planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană, este compania care de fiecare dată când a fost o criză undeva în lume a adus români acasă. Aceasta este infrastructura care nu se vede pe hartă, dar care contează cel mai mult: încrederea că statul român este acolo atunci când este nevoie, se poate conta pe el”, a afirmat Pistol, în Parlament.
De asemenea, în domeniul aerian, prioritatea zero a ministrului propus este noul terminal de pasageri de la Aeroportul „Henri Coandă”, alături de creşterea capacităţilor cargo şi de noduri multimodale eficiente pentru ca transportul aerian să nu mai piardă teren.
Prioritate strategică a noului şef de la Transporturi este şi modernizarea reţelei feroviare din Portul Constanţa, principalul port la Marea Neagră al României şi "poartă pentru exporturile întregii regiuni", iar în sectorul navigaţiei, pe Dunăre, potrivit acestuia, proiectul Fast Danube trebuie să intre în fază accelerată.
Totodată, Cristian Pistol, care ocupă în prezent funcţia de director general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), le-a transmis parlamentarilor că le propune un mandat "fără promisiuni spectaculoase, dar cu livrări măsurabile".
„Vin în faţa dumneavoastră cu un bilanţ, nu doar cu promisiuni. Din cei 1.418 kilometri de drumuri de mare viteză deschişi astăzi în România, aproximativ 560 au fost daţi în trafic în ultimii 5 ani, perioadă în care am condus CNAIR. Ştiu din experienţă directă ce înseamnă să duci un proiect de la linia de pe hartă până la kilometrul pe care circulă efectiv oamenii, cu exproprieri, avize, contestaţii, şantiere oprite şi repornite. Această experienţă vreau să o aduc la nivelul Ministerului Transporturilor, pentru că infrastructura de transport nu este un capitol tehnic. Ea este placa turnantă a dezvoltării economice, este coloana vertebrală a securităţii naţionale şi este pentru fiecare cetăţean diferenţa dintre o oră şi trei ore până la spital, la şcoală sau la locul de muncă. (...) Doamnelor şi domnilor parlamentari, vă propun un mandat fără promisiuni spectaculoase, dar cu livrări măsurabile, kilometri deschişi, fonduri cheltuite, proiecte deblocate. Asta am făcut la CNAIR, asta îmi propun şi pentru minister”, a spus el.
Pistol a precizat că în cursul acestui an se vor da în circulaţie tronsonul Nădăşelu - Poarta Sălajului de pe Autostrada Transilvania, drumul expres Brăila-Galaţi şi loturile de pe Centura Capitalei A0 Nord.
„Şi aici sunt realist: lotul 1 de pe A0 Nord are termen contractual abia în 2027. Nu vând iluzii, vă spun că poate să se prelungească termenul de execuţie până la începutul anului 2027. Obiectivul meu de mandat rămâne însă ferm: în 2030, toate regiunile istorice ale României conectate prin drumuri de mare viteză, cel puţin 2.700 km faţă de cei de astăzi, în cuantum de 1.418. Pe feroviar, ambiţia mea este să aduc capacitatea de implementare la nivelul celui rutier, atât la CFR, cât şi la ARF, pentru că aici am rămas cel mai mult în urmă. Concret, pe coridorul Constanţa - Curtici, finalizarea secţiunii Radna - Gurasada - Simeria, deblocarea antreprenorului pe Braşov - Sighişoara şi lansarea tunelului Predeal - Braşov, pe coridorul de sud, Arad - Timişoara - Caransebeş şi loturile lipsă până la Craiova. La acestea se vor adăuga 128 de trenuri electrice electrice, peste 70 de locomotive şi 139 de vagoane noi, confort şi siguranţă pentru călători”, a susţinut acesta.
În Capitală, prioritatea lui Cristian Pistol este Magistrala 6 de Metrou, care face legătura cu Aeroportul Otopeni, fiind totodată şi soluţia pentru aglomeraţia din nordul Bucureştiului, dar şi demararea Magistralei 4 Gara de Nord - Progresu, în parteneriat cu Primăria sectorului 4.
El a făcut referire şi la mobilitatea militară, întrucât infrastructura civilă şi cea de apărare nu mai sunt astăzi „două lumi separate”.
„Aş vrea să insist pe dimensiunea care până nu demult lipsea din discuţia despre transporturi: mobilitatea militară. România este stat de frontieră al NATO şi al Uniunii Europene. Voi urmări conectarea obiectivelor militare strategice la reţeaua de transport şi optimizarea rutelor care leagă porturile de la Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Egee. Există finanţare europeană dedicată a acestui scop prin CEF şi prin SAFE şi astfel avem datoria să o accesăm la maxim. Infrastructura civilă şi cea de apărare nu mai sunt astăzi două lumi separate”, a menţionat ministrul desemnat.
În altă ordine de idei, Cristian Pistol a vorbit şi despre o reformă a companiilor din subordinea ministerului, subliniind că va consolida CNAIR, pentru că este deja o instituţie puternică şi co oameni „care livrează”.
„Nimic din toate acestea nu funcţionează, însă, fără reformă în interiorul sistemului. Am convingerea clară că România are nevoie de o instituţie rutieră puternică, cu experienţă dovedită şi cu oameni care livrează, iar această instituţie există deja. Este CNAIR, care a deschis aproape 560 km în 5 ani. Pe aceasta o voi consolida şi îi voi da pârghiile să livreze şi mai mult. Voi analiza apoi cum se aşează restul structurilor în jurul ei, fără atribuţii care se suprapun, fără structuri paralele şi fără proiecte blocate între instituţii. Voi continua selecţia unor consilii de administraţie formate din profesionişti, conform guvernanţei corporative asumate prin PNRR, şi voi miza pe digitalizare, noul sistem de taxare la distanţă, sisteme inteligente de management al traficului şi sistemul de radare fixe, care au un singur scop: să salveze vieţi pe drumurile pe care, an de an, România pierde prea mulţi oameni”, a susţinut viitorul şef de la Transporturi.
Acesta a dat asigurări că va finaliza strategia de dezvoltare a infrastructurii de transport şi „va deschide uşa” unor noi surse de finanţare, inclusiv parteneriatele public-private.
„Un ministru responsabil nu se uită doar la bani acum. PNRR se închide, iar următorul cadru financiar european 2028-2034 se negociază. De aceea, voi finaliza în acest an strategia de dezvoltare a infrastructurii de transport, astfel încât România să obţină o alocare cât mai substanţială şi voi deschide uşa unor surse noi de finanţare, inclusiv parteneriatele public-private, pentru că nevoile noastre depăşesc orice buget public, iar capitalul privat poate fi un aliat în condiţii corecte pentru stat”, a adăugat Pistol.
Update:
Ministrul propus pentru Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT), Marian Aurelian Bârgău, a fost avizat favorabil, luni, în comisiile de specialitate reunite, cu 34 de voturi favorabile, 23 împotrivă şi şase abţineri.
La audierile din comisiile reunite economice, de antreprenoriat şi turism şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Marian Bârgău a pus accent pe susţinerea turismului, vorbind de schema de ajutor de minimis privind participarea întreprinderilor cu activitate în domeniu la manifestările expoziţionale în străinătate.
„Promovarea României ca destinaţie turistică internaţională la manifestările expoziţionale internaţionale prin sprijinul acordat întreprinderilor din domeniul turismului în vederea stimulării creşterii numărului de turişti străini care ne vizitează ţara. Vorbim şi de programul multianual de dezvoltare a destinaţiilor, formelor şi produselor turistice. Programul urmăreşte susţinerea turismului intern în vederea îmbunătăţirii circulaţiei turistice, în paralel cu conservarea patrimoniului natural şi cultural”, a explicat acesta.
Potrivit ministrului propus, se mai are în vedere şi un Masterplan al investiţiilor în turism, precum şi dezvoltarea comunităţilor locale din zonele cu potenţial turistic ridicat prin creşterea investiţiilor publice în infrastructura turistică.
Marian Bârgău s-a referit şi la o schemă de ajutor de minimis pentru operatorii economici în vederea modernizării dezvoltării staţiunilor balneare şi balneo-climaterice, pentru care deja există un buget de şapte milioane de lei.
El a adăugat că MEDAT va fi pilon activ în implementarea unui obiectiv major din programul de guverrnare privind crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice.
În opinia sa, este extrem de necesară sprijinirea directă a companiilor din portofoliul ministerului cu privire la securitatea cibernetică.
Marian Bârgău consideră că este necesară, de de asemenea, actualizarea catalogului serviciilor publice, finalizarea şi transpunerea digitală a tuturor serviciilor administrative într-un termen asumat de 12 luni, alături de adoptarea unui cadru legislativ specific, în decurs de trei luni.
Ministrul propus pentru portofoliul MEDAT a vorbit şi despre continuitatea programelor cheie ale ministerului, prin accelerarea semnării acordurilor de finanţare pentru Start-Up Nation şi Femeia antreprenor, precum şi despre operaţionalizarea completă a granturilor destinate tranziţiei verzi şi tehnologizării IMM-urilor, potrivit Agerpres.
Update:
Ministrul propus al Energiei, Bogdan Gruia Ivan, a declarat marţi, după audierea în comisiile reunite de specialitate, că scopul său este ca gazele din Marea Neagră să fie folosite cu preponderenţă în România, în industrie.
„În proiectul Neptun Deep, care va extrage primele molecule la începutul anului viitor, avem 4 miliarde mc pe care le gestionează compania Romgaz, în care statul român e acţionar majoritar cu 70%, şi 4 miliarde pe care gestionează compania OMV. În momentul de faţă, ANRMPSG (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon n.r), Statul român, prin această agenţie extrem de importantă, şi-a manifestat dreptul de preemţiune pentru un volum de 5 miliarde mc, 700 de milioane mc anual. În rest, atât Romgaz, cât şi OMV Petrom sunt companii care trebuie să vină cu pachete de vânzare a gazelor naturale pentru România şi pentru alte state, atunci când vorbim despre excedent, care vine peste consumul pe care îl avem astăzi în România”, a spus Ivan.
El a subliniat că, o dată cu intrarea în funcţiune la întreaga capacitate a centralei Mintia se va înregistra un consum anual de circa 2,5 milioane mc suplimentar. De asemenea, odată cu intrarea în funcţiune la capacitate maximă a Azomureş, care a fost cumpărat de către Romgaz, consumul în plus va fi de încă 1,5 miliarde mc.
„Adică 4 miliarde în plus le avem doar din cele două obiective de investiţii. Scopul meu, ca om care îşi iubeşte ţara şi ca membru al Guvernului, este ca gazele din Marea Neagră, cu preponderenţă să fie folosite în România în industrie, în industria petrochimică. Şi avem şi nişte proiecte foarte importante pe care vrem să le dezvoltăm pe modelul Azomureş, pentru ca gazul românesc să fie folosit în România”, a explicat ministrul propus al Energiei.
Acesta a precizat că principalele sale priorităţi sunt: Neptun Deep, capacităţi noi de stocare, PNRR, toţi banii care pot să vină România să vină în această perioadă, plus acte normative care trebuie adoptate de Guvernul României şi de Parlament pentru reforme care totalizează aproximativ 2,1 miliarde de euro, potrivit Agerpres.
Update:
Social-democratul Ştefan Radu Oprea, propus pentru funcţia de secretar general al Guvernului, a primit luni aviz favorabil din partea Comisiilor juridice ale Parlamentului.
S-au înregistrat 21 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” şi 4 abţineri.
În cadrul audierilor, el a pledat pentru utilizarea inteligenţei artificiale în administraţie, dar a subliniat şi importanţa unor contracte corecte pentru aceste programe informatice, care să nu permită ieşirea datelor în afara Secretariatului General al Guvernului (SGG).
„Pentru că nu avem suficienţi oameni în partea de contencios administrativ, am vorbit cu cei care pot să ne pună la dispoziţie licenţe de inteligenţă artificială, astfel încât să o putem folosi, aşa cum se întâmplă şi în mediul privat. Dar este foarte important ca în zona administrativă, în zona bugetară, să avem şi proceduri - felul în care folosim inteligenţa artificială. Sunt scrise, le avem deja. Erau în faza de aprobare şi verificare internă în cadrul SGG, cu contracte corecte, care nu permit ca datele să iasă în afara SGG, cum sunt licenţele pentru corporaţii. Am putea să beneficiem şi să modernizăm administraţia publică locală cu partea aceasta de inteligenţă artificială sau de roboţi. Este unul dintre proiectele care pot fi făcute în SGG”, a spus el.
Radu Oprea a precizat că nu vizează o creştere a cheltuielilor la SGG.
El a adăugat că în SGG lucrează 539 de persoane, în condiţiile în care există 656 de posturi la nivelul organigramei. Anul trecut, cheltuielile cu anvelopa salarială au fost reduse cu 5%. De asemenea, SGG coordonează, în calitatea de ordonator principal de credite, 27 de instituţii.
„Pe proiecţia pe care o aveam, puteam la sfârşitul anului să fim undeva la minus 14% pe cheltuiala cu salariile. În coordonarea SGG sunt instituţii care au astăzi 2.563 de lucrători din 3.042 de posturi”, a mai spus el.
Radu Oprea a menţionat că instituţia are un volum „foarte mare” de muncă şi că peste 46.000 de documente au trecut prin SGG anul trecut.
El a evidenţiat importanţa unei bune reprezentări a statului în procesele de contencios. În acest sens, a menţionat că angajaţii SGG sunt „foarte buni" profesionişti, dar a atras atenţia şi asupra nivelului salarizării.
„Este una dintre zonele care sunt cele mai încercate astăzi în cadrul SGG, pentru că, din păcate, nivelul de salarizare nu este unul foarte ridicat. SGG este undeva în ultimul sfert din toate instituţiile statului român. Din această cauză, având în vedere complexitatea numărului de dosare pe care le au cei care sunt în serviciu - peste o mie de dosare, fiecare dintre ei -, cu greu găseşti oameni competenţi care să dorească să lucreze acolo. Aici va trebui găsită o soluţie”, a evidenţiat el, potrivit Agerpres.
Update:
Monica Anisie (PNL), propusă pentru funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării, a primit, luni, aviz pozitiv în comisiile de specialitate din Parlament.
Au votat „pentru” aviz pozitiv 22 de senatori şi deputaţi din Comisiile pentru învăţământ, 18 au votat „împotrivă” şi au fost trei abţineri. Parlamentarii AUR au părăsit sala înainte de vot.
Congresul Extraordinar al PNL a adoptat, duminică, o rezoluţie care prevede că participarea membrilor partidului la construcţia unui Guvern cu PSD va genera excluderea lor.
Update:
Ministrul desemnat al Finanţelor, Alexandru Nazare, a afirmat, luni, după audierile din comisiile reunite de specialitate din Parlament, că a avut o discuţie cu guvernatorul Băncii Naţionale a României şi a decis să rămână în funcţia ocupată până în prezent.
„Poziţia mea în guvernul Bolojan a fost tehnică. Am beneficiat de susţinerea directă a domnului prim-ministru Bolojan, pentru care i-am mulţumit în această audiere. Poziţia mea în acest guvern rămâne una tehnică. Eu, în continuare, sunt membru suspendat din Consiliul de Administraţie al BNR. Am avut o discuţie cu guvernatorul Isărescu. În urma acelei discuţii şi văzând care este situaţia şi care sunt pericolele - din punctul meu de vedere destul de importante în următoarele luni, în privinţa evaluărilor agenţiilor de rating din iulie şi august - am decis să rămân. Consider că pot avea o contribuţie în a menţine ratingul României în această perioadă, a menţine o discuţie echilibrată şi a fi un interlocutor credibil cu creditorii noştri, cu Comisia Europeană şi cu agenţiile de rating, care cred că, în acest moment, e un lucru foarte important pentru România”, a spus Alexandru Nazare.
În ceea ce priveşte pericolul ca România să fie retrogradată la categoria junk, el a menţionat că există un pericol.
„Au fost două momente, imediat după moţiune şi la două săptămâni după moţiune. Am explicat situaţia financiară a României, am prezentat execuţia, am prezentat cifrele. Cifrele ne ajută. Nivelul de deficit la care am ajuns în aprilie, de aproape 1,2%, este bun în raport cu ţinta pe care o avem la finalul anului. Ţinta de 6,2% este considerată astăzi o ţintă credibilă. Dar având în vedere turbulenţele politice din România din această perioadă, bineînţeles că sunt foarte multe îngrijorări legate de viitor, legate de cum va evolua execuţia în acest an şi în 2027. De aceea e foarte important să prezentăm cât mai repede posibil un plan credibil pentru anul 2027 şi acest lucru pentru toţi creditorii noştri şi pentru Comisie este foarte important şi inclusiv pentru nivelul la care ne finanţăm astăzi”, a explicat Alexandru Nazare.
Referitor la indexarea pensiilor, ministrul desemnat a afirmat că această măsură este posibilă, dar nu a oferit o cifră în acest sens.
„În program este menţionată indexarea pensiilor fără un procent anume care va fi stabilit la momentul elaborării bugetului pe anul 2027. Deci da, un anume procent stabilit prudent în raport cu ţintele pe care le vom avea în 2027 este posibil”, a spus ministrul desemnat al Finanţelor.
El a declarat că sunt foarte multe măsuri cerute, dar toate aceste măsuri vor fi judecate la momentul în care va avea loc rectificarea bugetară şi la momentul în care se va construi bugetul pe anul 2027.
„Şi tot în acest program aţi văzut că există o ţintă asumată de 6,2 cash şi 6% ESA (de deficit n.r.) pe care noul guvern intenţionează să le respecte şi am primit asigurări în acest sens din partea premierului desemnat, domnul Veştea, pe care le iau în serios, ca atare vom lua măsuri echilibrate astfel încât să atingem la finalul anului ţinta de 6,2 şi luând în calcul încă o dată că urmează o plată pentru Pfizer de 3,4 miliarde (lei n.r.) pe care va trebui să o facem într-un interval de aproximativ două luni”, a mai spus Alexandru Nazare, potrivit Agerpres.
Update:
Social-democratul Ştefan Radu Oprea, propus pentru funcţia de secretar general al Guvernului, a primit luni aviz favorabil din partea Comisiilor juridice ale Parlamentului.
S-au înregistrat 21 de voturi „pentru", 11 „împotrivă" şi 4 abţineri.
În cadrul audierilor, el a pledat pentru utilizarea inteligenţei artificiale în administraţie, dar a subliniat şi importanţa unor contracte corecte pentru aceste programe informatice, care să nu permită ieşirea datelor în afara Secretariatului General al Guvernului (SGG).
„Pentru că nu avem suficienţi oameni în partea de contencios administrativ, am vorbit cu cei care pot să ne pună la dispoziţie licenţe de inteligenţă artificială, astfel încât să o putem folosi, aşa cum se întâmplă şi în mediul privat. Dar este foarte important ca în zona administrativă, în zona bugetară, să avem şi proceduri - felul în care folosim inteligenţa artificială. Sunt scrise, le avem deja. Erau în faza de aprobare şi verificare internă în cadrul SGG, cu contracte corecte, care nu permit ca datele să iasă în afara SGG, cum sunt licenţele pentru corporaţii. Am putea să beneficiem şi să modernizăm administraţia publică locală cu partea aceasta de inteligenţă artificială sau de roboţi. Este unul dintre proiectele care pot fi făcute în SGG”, a spus el.
Radu Oprea a precizat că nu vizează o creştere a cheltuielilor la SGG.
El a adăugat că în SGG lucrează 539 de persoane, în condiţiile în care există 656 de posturi la nivelul organigramei. Anul trecut, cheltuielile cu anvelopa salarială au fost reduse cu 5%. De asemenea, SGG coordonează, în calitatea de ordonator principal de credite, 27 de instituţii.
„Pe proiecţia pe care o aveam, puteam la sfârşitul anului să fim undeva la minus 14% pe cheltuiala cu salariile. În coordonarea SGG sunt instituţii care au astăzi 2.563 de lucrători din 3.042 de posturi", a mai spus el.
Radu Oprea a menţionat că instituţia are un volum „foarte mare” de muncă şi că peste 46.000 de documente au trecut prin SGG anul trecut.
El a evidenţiat importanţa unei bune reprezentări a statului în procesele de contencios. În acest sens, a menţionat că angajaţii SGG sunt „foarte buni” profesionişti, dar a atras atenţia şi asupra nivelului salarizării.
„Este una dintre zonele care sunt cele mai încercate astăzi în cadrul SGG, pentru că, din păcate, nivelul de salarizare nu este unul foarte ridicat. SGG este undeva în ultimul sfert din toate instituţiile statului român. Din această cauză, având în vedere complexitatea numărului de dosare pe care le au cei care sunt în serviciu - peste o mie de dosare, fiecare dintre ei -, cu greu găseşti oameni competenţi care să dorească să lucreze acolo. Aici va trebui găsită o soluţie", a evidenţiat el.
Update:
Menţinerea disciplinei fiscale reprezintă principalul semnal pe care pieţele internaţionale îl aşteaptă din partea României, a afirmat, luni, în cadrul audierilor din comisiile reunite de specialitate din Parlament, ministrul desemnat al Finanţelor, Alexandru Nazare.
„Cred că mesajul pe care îl aşteaptă întreaga piaţa internaţională de la România este să aibă consecvenţă în menţinerea disciplinei fiscale. Disciplina fiscală nu este un obstacol în calea investiţiilor, nu este un obstacol în calea creşterii, ci este chiar tipul de conduită care încurajează creşterea economică la potenţial şi încurajează atragerea de investiţii străine şi inclusiv investiţii naţionale. Nu putem avea o creştere economică la potenţial fără menţinerea acestei conduite. În următoarele luni şi până la finalul anului 2026, România va trebui să menţină această linie de consecvenţă. De ce? În ultima lună de zile am fost de două ori într-o ipostază foarte îngrijorătoare în relaţii cu agenţiile de rating. În primul rând, în ziua de după moţiune, în discuţii cu agenţia Fitch, care a renunţat la a face un comitet ad hoc care era planificat în prima zi după moţiune şi acum două săptămâni când S&P a publicat un raport integral, raport care ne confirmă ratingul. Dar aceste încercări nu s-au terminat, pentru că atât Fitch cât şi Moodys au rapoarte pe care trebuie să le publice în această vară. Vorbim de 31 iulie, data la care trebuie să publice agenţia Fitch raportul, şi vorbim de 7 august, data la care Moodys trebuie să publice raportul, şi octombrie, când S&P-ul din nou publică un raport integral”, a explicat Alexandru Nazare.
El a subliniat că este esenţial ca România să-şi menţină rating-ul la aceste evaluări.
„Este la fel de important ca şi anul trecut. Şi după cum vedem, am avut un an în care am luat foarte multe măsuri, nivelul de credibilitate a crescut, dar situaţia în care suntem astăzi impună o atenţie extrem de mare asupra acestui pericol în relaţie cu agenţiile de rating. Ţinta României nu ar trebui să fie doar să menţină rating-ul, ţinta României ar trebui să ţintească la un rating mai înalt, în primă etapă o creştere a perspectivei de la negativ la stabil. Ar fi primul semn extrem de pozitiv legat de conduita noastră. Ca să ajungem acolo, va trebui să menţinem aceeaşi conduită de prudenţă în modul în care facem cheltuielile publice în 2026 şi mai ales în privinţa modului în care ne proiectăm pe 2027. Şi acest lucru ar trebui să fie validat într-un mod credibil printr-o propunere de buget pe anul 2027 făcută cât mai devreme posibil într-un mod în care agenţiile de rating s-o valideze ca fiind credibilă”, a afirmat Alexandru Nazare.
Amintim că ministrul propus pentru preluarea portofoliului Finanţelor, Alexandru Nazare, a primit luni aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului, notează Agerpres.
Update:
Au început audierile lui Radu Oprea, propus secretar general al Guvernului (PSD), Monica Anisie, propusă ministru al Educaţiei şi Cercetării (PNL), şi Marian Bârgău, propus ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (independent).
Update:
Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Finanţelor, Alexandru Nazare, a primit luni aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.
Membrii comisiilor de specialitate au avizat nominalizarea lui Nazare pentru portofoliul de la Finanţe cu 22 de voturi „pentru”, 16 voturi „împotrivă” 2 abţineri şi 2 "prezent nu votez".
Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis ca plenul comun în care se va da votul în ceea ce priveşte învestirea Guvernului condus de către Adrian Veştea să aibă loc luni, începând cu ora 21:30.
Tot luni, între orele 12:00 - 21:00, au avea loc audierile în comisiile de specialitate, în cazul persoanelor propuse pentru funcţia de ministru.
Principalele priorităţi ale Guvernului în perioada următoare sunt accelerarea absorbţiei fondurilor din PNRR, prioritizarea proiectelor printr-o rectificare bugetară şi pregătirea unui buget credibil pentru 2027, a declarat, în cadrul audierilor din comisiile reunite, de specialitate, din Parlament, ministrul desemnat al Finanţelor, Alexandru Nazare.
"În esenţă, e foarte important să ne concentrăm în următoarele două luni de zile pe absorbţia cât mai bună şi creşterea plăţilor pentru PNRR, după care o rectificare care să ia în calcul prioritizarea proiectelor din PNRR în aşa fel încât ţinta de 6,2% să fie credibilă, în paralel cu pregătirea unui buget credibil pentru anul 2027. Acestea sunt principalele ţinte. Aş menţiona faptul că nu avem în calcul în 2026 şi nu luăm în calcul o creştere a TVA. Eliminarea IMCA prevăzută la sfârşitul anului 2026 se va întâmpla şi este prevăzută în program, astfel încât avem predictibilitate pentru anul 2027 şi investiţiile private pe care vrem să le declanşăm pentru anul 2027, ca
