Jumătate din angajații dați afară de Ilie Bolojan de la Senat și-au găsit loc... tot la stat

După ce și-a construit imaginea de reformator în administrația publică locală, Ilie Bolojan a pus în aplicare, în calitate de președinte al Senatului, una dintre cele mai ample restructurări din istoria instituției. Scopul declarat a fost eficientizarea aparatului administrativ și economii consistente la buget.

În realitate, bilanțul arată că aproape jumătate dintre posturile desființate fie erau vacante, fie au fost transferate în alte instituții publice - ceea ce înseamnă că o parte din cheltuieli nu au dispărut, ci doar s-au mutat în altă parte a sistemului bugetar.

Citește și: Toți consilierii prim-ministrului, dați afară. Ilie Bolojan i-ar fi invitat să plece din Guvern

Biroul de Presă al Senatului a confirmat cifrele, dar a refuzat să indice unde au ajuns foștii angajați

Concret, 147 de posturi au fost tăiate din schema Senatului. Dintre acestea, 27 nu erau ocupate la momentul reorganizării, iar 45 au fost desființate prin mutarea angajaților către alte instituții. Biroul de Presă al Senatului a confirmat cifrele, dar a refuzat să indice unde au ajuns foștii angajați. Potrivit unor surse, aceștia ar fi fost relocați la instituții precum Autoritatea Electorală Permanentă sau ANAF. Alte 58 de persoane au fost concediate prin notificări de preaviz, iar 17 au plecat prin demisii, pensionări sau alte forme de încetare legală a contractului.

Cele 27 de posturi vacante și cele 45 ocupate de angajați relocați însumează aproape jumătate din totalul funcțiilor reduse, ceea ce înseamnă că o parte nu generau deja costuri, iar cealaltă parte a fost preluată de alte instituții publice. Cei 45 de angajați ar fi fost mutați în continuare în sistemul de stat, către alte entități bugetare.

Pe 30 mai, Ilie Bolojan anunța pe Facebook finalizarea procedurilor de restructurare și preciza că numărul total de posturi a scăzut de la 796 la 649. ”Diferența dintre fondul de salarii necesar inițial, de 93,9 milioane de lei anual, și cel pentru posturile reduse, de 76,4 milioane de lei anual, este de 17,5 milioane de lei – adică aproximativ 3,5 milioane de euro. Aceasta este suma care va fi economisită într-un an, ca urmare a acestei reorganizări – o economie de peste 18% din fondul de salarii. Poate nu pare o economie mare, dar în trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecție aglomerată din București, valoarea estimativă a unui pasaj rutier fiind de 10 milioane de euro. Gândiți-vă că astfel de reduceri se pot face la multe instituții și calculați câte pasaje s-au pierdut până acum”, a scris el.

Cazul Senatului readuce în discuție problema reală a eficienței restructurărilor în sistemul public

În sprijinul noii structuri, Bolojan a precizat că Senatul funcționează normal cu personalul rămas și că s-au introdus măsuri moderne de control, precum înregistrarea electronică a prezenței. ”Le mulțumesc colegilor din conducerea Senatului și celor implicați în procedurile de reorganizare pentru că, în ciuda întârzierilor, modificărilor și disconfortului generat de aceste proceduri, le-au dus până la capăt. Așa cum am constatat, Senatul funcționează în bune condiții cu actuala structură de personal. În plus, a fost pusă în practică înregistrarea electronică a prezenței la serviciu. Le mulțumesc și colegilor profesioniști din Senat, care asistă senatorii în activitatea lor, contribuind zi de zi la buna funcționare a instituției”, a transmis Bolojan.

Reformele au fost însoțite și de proteste. În ianuarie, mai mulți angajați ai Senatului au organizat un protest spontan în timpul unei declarații publice a lui Bolojan. Președintele Senatului a discutat cu protestatarii, cărora le-a transmis că urmează „concursuri corecte” și că „sinecurile politice se vor încheia”, dar a fost huiduit.

Aceasta nu este prima inițiativă de acest gen din cariera politică a lui Ilie Bolojan. În 2020, proaspăt numit la conducerea Consiliului Județean Bihor, a inițiat un proces similar de restructurare, tăind masiv din posturile din administrația locală.

Totuși, cazul Senatului readuce în discuție problema reală a eficienței restructurărilor în sistemul public. Un exemplu recent oferit de HotNews arată că, în cadrul unei alte instituții, ANCOM, o reorganizare derulată în perioada 2023-2024 a dus paradoxal la creșterea salariului mediu cu 11%, în ciuda reducerii numărului de posturi. Mai mult, peste 600 de angajați au primit prime de performanță în valoare totală de aproape 400.000 de euro.

Prin urmare, deși discursul politic pune accentul pe economii și eficiență, realitatea din spatele restructurărilor rămâne complexă - iar efectele concrete asupra bugetului și funcționării administrației centrale trebuie analizate cu mai multă rigoare, altfel riscă să fie doar de suprafață, conform România TV.

CITEȘTE ȘI: Imagine virală cu Ilie Bolojan, marți dimineață, la Palatul Victoria / foto în articol

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News