Deseori, în spațiul public se vorbește despre lipsa irigațiilor și distrugerea culturilor de cereale din sudul țării ori despre folosirea excesivă a substanțelor toxice în stropirea plantelor pentru ca acestea să reușească să facă față problemelor de mediu. Însă, în prezent, mai multe zone din România sunt afectate de o specie de melc extrem de dăunător care mănâncă orice plantă, de la cartof și morcov până la ceapă, varză, sfeclă și fasole. Limaxul spaniol, cunoscut și sub denumirea de „limaxul ucigaș“ pare că a găsit raiul în România, iar oamenii se declară neputincioși în fața unei invazii de proporții.
De câțiva ani, specia a fost semnalată în mai multe județe din țară, Brașov, Covasna, Mehedinți, Hunedoara, iar anul acesta Arion Vulgaris a început să facă ravagii în nordul județului Argeș. Spre exemplu, în comuna Albeștii de Muscel, în apropiere de orașul Câmpulung, limaxul a distrus aproape în totalitate culturile localnicilor. Specia a fost semnalată și în alte comune limitrofe orașului Câmpulung.
Localnicii nu știu ce să mai facă
Mai mulți localnici au vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre experiența trăită cu această specie invazivă:
„Anul trecut nu au fost atât de mulți, dar anul acesta nu mai avem ce să facem, ne-au mâncat tot. Îi adunăm și îi omorâm și ies alții în spate“, a declarat o localnică.
„Cel mai scârbă mi-a fost într-o dimineață când i-am găsit urcați pe casă, pe ușă, nu știm ce să mai facem. De când a început să plouă, numărul lor e tot mai mare, pare că le place umezeala“, a precizat, îngrijorată, o altă localnică.
„Am găsit melcii în căpșuni, nu mai putem mânca fructe, le-au terminat. Le dăm cu sare, le dăm cu cenușă, dar nu se rezolvă nimic. Ies alții noaptea și dimineața e grădina plină“, a spus un localnic din comuna Albeștii de Muscel.
Pe lângă faptul că molusca distruge absolut orice plantă, oamenii se plâng de aspectul neplăcut al acestora
„Sunt urâți, sunt lipicioși și scârboși. Le dăm cu sare, nici nu ne atingem de ei. Plantasem o magnolie și au intrat la rădăcină și i-au mâncat rădăcina până s-a uscat. Până anul ăsta nu atacau ceapa și usturoiul, probabil că nu le plăcea, dar de aproximativ o lună au început să mănânce foile de ceapă și usturoiul îl mănâncă la rădăcină“, a precizat un alt cetățean.
Oamenii apelează la tot felul de metode de combatere
Deși pe Internet au apărut mai multe metode de combatere, oamenii din zonele afectate precizează că acestea nu mai fac față numărului imens de moluște. În grădinile mai multor localnici am găsit presărat rumeguș și sare. Alții au pus coji de ou și capcane cu bere, însă majoritatea au menționat că aceste metode, care în anii trecuți au reușit să stăvilească invazia limacșilor, se dovedesc inutile în acest an.
O localnică a povestit că a trebuit să pună cenușă și sare în jurul solarului pentru a reuși să oprească specia să invadeze roșiile plantate. Cu toate acestea, în fiecare zi găsește exemplare de Arion Vulgaris pe folia care acoperă solarul. Potrivit localnicilor, specia a apărut în zonă acum 4-5 ani, iar apoi a început să se înmulțească până ce nu a mai putut fi oprită.
Agenția Europeană de Mediu, precizări privind specia Arion Vulgaris
Pe site-ul Agenției Europene de mediu, Arion Vulgaris este un subiect cunoscut și, potrivit experților, limacșii par a fi „imuni la orice măsuri de control“.
„Limaxul ucigaş, cunoscut sub denumirea ştiinţifică de Arion lusitanicus, este denumit şi „limaxul spaniol” datorită faptului că este originar din Peninsula Iberică. Limaxul este hermafrodit şi se poate înmulţi foarte repede. Fiind mai agresiv ca melcul negru indigen, se hrăneşte cu limacşi mai slabi.
Limaxul ucigaş a început să se răspândească în Europa acum cca. 30 de ani, călătorind sub formă de ouă în pământul plantelor de ghiveci. Această cale este şi astăzi una dintre principalele surse de infestare.
Limaxul ucigaş este doar un exemplu al unei ameninţări mult mai serioase pentru biodiversitatea Europei, cum sunt stabilirea şi înmulţirea pe continent – datorită activităţii umane – a unor specii străine sau neindigene. Majoritatea sunt pasageri clandestini şi sunt transportaţi pe neştiute în toate părţile globului. Convenţia ONU privind diversitatea biologică a identificat pericolul speciilor străine invadatoare ca una dintre cele mai mari ameninţări la adresa biodiversităţii la nivel mondial“, se precizează pe site-ul Agenției Europene de Mediu.
Speciile invazive modifică ecosistemele
„Speciile străine au ajuns în locuri noi de când oamenii au început să călătorească şi să facă comerţ. Intensificarea schimburilor comerciale, a explorărilor şi a colonizărilor începând din anii 1600, a declanşat o adevărată invazie a unor specii notabile, ca de exemplu şobolanul cenuşiu care a sosit pentru prima dată cu vapoarele din Asia.
În Europa au fost înregistrate cca. 10000 de specii străine. Unele, ca de exemplu cartoful sau roşiile, au fost introduse intenţionat şi continuă să rămână importante din punct de vedere economic. Altele, denumite „specii străine invadatoare”, creează probleme grave ca specii dăunătoare în grădinărit, agricultură sau silvicultură, fiind factori de transmitere a ai unor boli sau distrugând construcţii, ca de exemplu clădiri şi baraje.
Speciile străine invadatoare modifică ecosistemele în care trăiesc şi au impact asupra celorlalte specii din ecosistem. De exemplu, un studiu recent cu privire la hrişca deasă, introdusă în secolul al 19-lea din Asia de Est în Europa ca plantă ornamentală, arată că planta invadatoare care se înmulţeşte rapid cauzează grave prejudicii plantelor naturale şi speciilor de insecte din Regatul Unit şi Franţa“, mai este precizat pe site.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
