Stanişev a mai spus că, atunci când un domeniu este esenţial pentru societate, guvernul trebuie să găsească banii ca să creeze condiţiile optime pentru cei care lucrează în sistem.
Oamenii se simt dezamăgiți de proiectul european
”Cu toţii realizăm că Europa trece printr-o criză foarte profundă, poate cea mai profundă de când proiectul european a fost lansat. Forţa care a determinat integrarea a fost mereu un optimism şi o speranţă că lucrurile se vor îmbunătăţi prin această integrare. Oamenii au avut siguranţa că noile generaţii vor trăi mai bine. În acest moment, însă, am observat că oamenii nu mai văd o direcţie clară în UE, mai ales tinerii. Viaţa lor e mai dificilă decât a părinţilor şi acesta este motivul fundamental pentru care oamenii se simt dezamăgiţi de proiectul european. Sigur, mai sunt motive, precum faptul că lumea consideră că instituţiile europene sunt departe de populaţie, că UE serveşte o birocraţie sau companii multinaţionale. Chestiunea fundamentală este că oamenii nu mai simt că UE serveşte binelui comun. Oamenilor le este frică, nu au siguranţa zilei de mâine şi de aceea au aceste reacţii, întâi faţă de refugiaţi, faţă de imigranţi, apoi faţă de altfel de minorităţi”.
Austeritatea a distrus baza societății
”În acest moment, la nivel european există trei opţiuni politice. Prima ar fi Partidul Popular European. Conservatorii spun că lucrurile merg destul de bine, că, deşi avem destule probleme şi crize, în general politicile publice în UE sunt pe drumul cel bun: austeritatea a funcţionat, uitaţi-vă la Spania, este acum în creştere. Dar, vedeţi voi, realitatea este că oamenii nu acceptă acest lucru. Politicile de austeritate au distrus baza societăţii. Ce rost are să avem o vedere de ansamblu, macroeconomică frumoasă, dacă în Spania ai 20% şomaj? Acest lucru va crea diviziuni în societate şi acest lucru e mai important decât creşterea economică. Aici intervine o altă alternativă politică, foarte populară în mai multe ţări, extremismul naţionalist. Ei vin şi spun: 'Noi te vom proteja, muncitorule francez sau britanic, pentru că ne vom întoarce la graniţele naţionale şi la epoca de aur'. Dar, de fapt, n-a fost niciodată o epocă de aur”.
Protestele de dreapta, mai periculoase
”Mişcările de protest, furia publicului din sudul Europei au tendinţa să dea naştere la curente de stânga. În Europa de nord aceste nemulţumiri generează curente de dreapta, ceea ce e mai periculos, precum Frontul Naţional în Franţa, UKIP în Marea Britanie sau la Democraţii suedezi. E foarte periculos, pentru că ei promit să salveze societatea prin izolarea ei de restul Europei. În primul rând, acest lucru nu e sustenabil, pentru că e fals şi naiv să spui că în secolul XXI, cu sistemul de comunicaţii global şi cu libertatea de mişcare, 'trebuie să ne întoarcem la mijlocul anilor '50'. Ceea ce e şi mai periculos este că, în aceste momente, aceste mişcări au nevoie de un inamic pentru că ei se bazează pe teamă. Creează un inamic extern, fie muncitorul român, fie migranţii sau refugiaţii, fie evreii, fie musulmanii. Orice comunitate diferită, pentru că ei au nevoie de acest instrument ca să câştige teren politic. Dar, acest lucru e periculos pentru că Europa a mai trecut prin asta la începutul secolului XX şi ştim cu toţii cum s-a sfârşit. În cele din urmă, naţiunile europene se vor privi cu ostilitate”.
Piața comună nu funcționează bine
”Noi am respins de la început că austeritatea nu va funcţiona, că trebuie să investim în economie şi să creăm locuri de muncă. Piaţa comună nu funcţionează bine, trebuie să venim cu creştere economică şi stabilitate socială prin investiţii. Pentru asta luptăm din 2009. Parlamentarii europeni, inclusiv social-democraţii, vor mai multe fonduri pentru criza migraţiei şi pentru crearea de locuri de muncă. Lucrăm la acest lucru cu prim-miniştrii noştri. Nu suntem o majoritate nici în Consiliu, nici în Parlament. Suntem al doilea partid ca mărime, avem o oarecare influenţă, dar, în viziunea mea, trebuie să încercăm să fim mai decisivi în lupta politică. Ceea ce plănuieşte Comisia Europeană pentru anul viitor este îngrijorător. Garanţia pentru tineret, care este unul dintre cei trei piloni pentru care am luptat şi care a fost implementat cu 6 miliarde de euro şi care, conform evaluărilor CE, a ajutat 9 milioane de tineri europeni să îşi găsească de lucru, să se recalifice şi să primească noi şanse, ar putea primi o finanţare redusă la un sfert din fondurile iniţiale. Asta înseamnă o moarte înceată pentru iniţiativă”.
Planul Juncker este al social-democraților
Realitatea este că în anii 90, neoliberalismul domina şi s-a infiltrat şi în doctrina noastră şi în politicile guvernelor noastre. Acest lucru a dus la ideea că socialiştii, social-democraţii, liberalii, conservatorii nu sunt foarte diferiţi şi nu mai reprezintă alternative. Aceasta este o provocare pentru familia social-democrată, de aceea trebuie să arătăm că suntem diferiţi. Problema a mai fost că nu am putut să schimbăm direcţia politicilor Consiliului European. Puteţi vedea că în Parlamentul European am reuşit să adoptăm acest plan de investiţii, numit Planul Juncker, deşi a fost un plan al social-democraţilor. A fost condiţia pe care am pus-o ca să-i susţinem comisia. Implementarea planului nu merge foarte bine şi este la o scară foarte mică. Însă, în regiune... Am fost în România pentru prima dată în 2001. Eram secretar pe probleme internaţionale al partidului meu, fusesem ales parlamentar pentru prima dată şi am fost aici la unificarea care a dat naştere PSD-ului. Apoi, am revenit în 2003, şi de multe ori de atunci. Ceea ce mi se pare important şi am observat la PSD este că are rădăcini destul de adânci în societate. Are o conexiune foarte puternică cu oamenii. Şi cred că acesta este un motiv important pentru care a rezistat şi, chiar şi când nu e la putere, are această conexiune cu oamenii, aş spune că nu a devenit niciodată elitist. Un alt element, cred, este că PSD a reuşit să aducă nişte rezultate. L-am susţinut puternic pe Victor Ponta şi sunt impresionat de ceea ce a reuşit să facă în mandatul său în ceea ce priveşte economia: a crescut PIB-ul, au iniţiat reforme în economie şi justiţie socială. Şi ceea ce văd că face partidul acum, chiar dacă nu este la putere, este impresionant din punctul meu de vedere”.
Ei spun peste tot: nu sunt bani!
”Am salutat iniţiativa lui Liviu Dragnea de a creşte salariile din sănătate şi educaţie. Criticii asta au spus şi în Parlamentul European, că nu avem bani. Au spus acelaşi lucru despre strategia pentru tineret: că nu sunt bani. Conservatorii din România spun acelaşi lucru: că bugetul nu va face faţă. În primul rând, am fost premier pentru un întreg mandat. Este întotdeauna o problemă de prioritate politică. Dacă decizi că e important pentru societate, găseşti şi banii trebuincioşi. Schimbi, muţi nişte priorităţi mai jos şi găseşti bani. Alt element este că România ar trebui să primească 44 de miliarde de euro bani europeni în perioada 2014-2020. Am fost şocat să aud că doar una dintre cele 6 sau 7 agenţii care trebuie să coordoneze acest proces a fost certificată. Suntem în noiembrie 2016, au trecut 2 ani, şi nivelul de absorbţie este aproape 0, mai puţin de 1%. Ştiu că la început e greu, dar în doi ani aproape 0 e inacceptabil. Cred că guvernul are de dat o explicaţie. Este o sursă de creştere şi de venit la bugetul de stat. Pentru că, din aceste proiecte, aproximativ 20% merge direct la buget. Acest lucru determină o creştere a PIB-ului. Deci, iată o sursă de bani la buget. Cel mai important lucru în economie sunt resursele umane. Dacă nu creezi condiţii pentru ca medicii şi asistentele să fie motivaţi - ştiu că sănătatea este una dintre priorităţi pentru societate şi una dintre cele mai mari probleme -, cum vei produce servicii de calitate? Medicii şi asistentele din România, din Bulgaria şi din toate ţările din Europa de est merg să muncească în vestul Europei. În câţiva ani, nu o să mai avem medici şi asistente. Dacă vreţi să îi ţineţi în ţară, oferiţi-le standarde. Cred că, din acest punct de vedere, PSD face ceea ce trebuie făcut şi susţin, de asemenea, iniţiativa de a renunţa la cele 102 taxe nefiscale, pentru că nu produc un venit important. Sunt o povară administrativă”.
Televiziunea și radioul, la buget
”În Bulgaria televiziunea publică şi postul de radio sunt cele mai obiective, indiferent cine este la putere. Sunt finanţate de la buget, ceea ce le asigură un venit stabil. Sigur că sunt mereu tentative de a le influenţa, dar în comparaţie cu presa privată, rămân obiective, echilibrate. Sistemul poate funcţiona şi aşa. Dacă sunt finanţate din surse publice, dacă există comisii regulatorii independente, atunci oricine ar fi la putere nu poate să influenţeze prea mult”. Există mereu o soluţie. Am văzut în ţara mea cum diverse guverne au încercat să îşi impună controlul pentru ca serviciile publice de media să urmeze politica guvernamentală. Nu a funcţionat niciodată. Există mereu un mod de a le readuce la echilibru, mai ales dacă există o legislaţie corespunzătoare. Lucrurile se vor stabiliza”.
Brexit-ul: cum să faci politică în cel mai urât mod
Ceea ce s-a întâmplat a fost o surpriză chiar şi pentru iniţiatori. Aş spune că acest referendum a fost un exemplu de cum să faci politică în cel mai urât mod. A început cu un mic partid (UKIP - n.r.), care a atras în cursă Partidul Conservator. Orice referendum este o cutie a Pandorei pentru că mulţi nu votează substanţa. Tot ceea ce au crezut că votează s-a dovedit fals, o minciună. Să-i spunem pe nume. Nu există o strategie pentru că este clar că mesajul de la toate instituţiile şi ţările din UE spune că: 'Nu vrem să pedepsim Marea Britanie, dar sunt nişte chestiuni fundamentale în joc. Dacă vrei acces la piaţa liberă, mai sunt trei principii fundamentale, inclusiv libertatea de mişcare. Nu poţi avea una fără alta”, a declarat Stanișev pentru Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
