Incidentul din Senat era previzibil și a fost pregătit din vreme, a declarat pentru DCNews șeful delegației parlamentare la APCEMN, senatorul PNL Vlad Nistor. Parlamentarii ucrainieni au încercat să atragă atenția presei internaționale și opiniei publice asupra situației din Crimeea. Mult mai importante, însă, au fost dezbaterile.
”Dacă discutam înainte de 24 noiembrie, puteam observa că, în zona extinsă a Mării Negre sunt 12 state, ne-a declarat prof. Vlad Nistor, și opt conflicte. Nu doar conflicte înghețate, ci și lupte care fac zilnic victime, cum se întâmplă la granița dintre Armenia și Azerbaijan. Astăzi putem vorbi despre nouă conflicte, după ce Turcia a doborât un avion al Rusiei. Adunarea Parlamentară aduce la aceeași masă reprezentanți ai statelor care, altfel, nu discută. În pofida unor momente tensionate, există dialog, iar organizația continuă să funcționeze, pentru că își dovedește, astfel, utilitatea”.
Cum s-a ajuns la incidentul din Senat?
”În primul rând, să lămurim prezența președintelui Dumei de Stat în Senat. Rusia a preluat președinția APCEMN, de la România. Există o interdicție de a intra în UE, pentru dl. Narîșkin, dar aceasta nu se aplică în cazul în care un stat membru are obligații care decurg din tratate internaționale, cum este cel care a fondat Adunarea Parlamentară. În al doilea rând, era previzibil că delegații ucrainineni vor protesta. Protestul a fost pregătit din vreme. Steagul și pancartele nu au fost scrise pe loc. Dar, care este problema? Au protestat în cel mai democratic mod. Au mai fost astfel de proteste, în multe parlamente din occident, sunt normale într-o instituție democratică. Important este că la dezbateri au stat la aceeași masă, s-au exprimat puncte de vedere din ambele părți”.
Cum s-a ajuns la o rezoluție comună?
”Un pasaj important din rezoluția finală se referea la condamnarea terorismului. Georgia, Ucraina și Turcia doreau eliminarea unui paragraf care spunea că terorismul nu are legătură cu statul. Ucraina încearcă să introducă un concept privind terorismul de stat. Ei acuză Rusia de terorism de stat, după invadarea Crimeei, deci au respins paragraful amintit. S-a votat și eliminarea a căzut la vot. Pasajul a rămas. Rezoluția care îl conținea a fost votată în unanimitate, când s-a supus la vot. Acesta este mecanismul”.
Care sunt proiectele economice discutate? Va continua construcția centralei nucleare rusești în Turcia? Ce șanse are cablul electric submarin România-Turcia?
”Proiectele menționate sunt proiecte bilaterale, a răspuns prof. Nistor. APCEMN se ocupă de proiecte care vizează toate țările riverane. Cel mai mare proiect comun este autostrada circumpontică, dar importante sunt și banca de investiții, sau proiectele ecologice, pentru că poluarea are impact transfrontalier”, a răspuns Vlad Nistor, șeful delegației parlamentare românești la APCEMN.
Cum se explică numărul mare de conflicte din zona Mării Negre?
”Ca istoric pot spune că sunt conflicte vechi, încă din perioada în care Imperiul Țarist și cel Otoman își disputau controlul asupra regiunii. Lucrurile s-au complicat din momentul în care România și Bulgaria au intrat în NATO și mai ales după 2007, când au intrat în UE. Dacă o privim ca pe o federație de state, Uniunea Europeană ajunge riverană Mării Negre din acel moment. Suntem într-o perioadă de tranziție, până când vor exista o politică externă și de apărare comune. Nu cred că va trece mult până când UE va acționa ca un singur actor geopolitic, iar acest lucru va influența semnificativ zona Mării Negre”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
