Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duţă, a anunţat, duminică, într-o conferinţă de presă, că problemele la sistemul informatic al CNAS au fost rezolvate, baza de date nu a fost afectată, iar remedierea problemelor nu a presupus costuri suplimentare.
"În 15 ianuarie, SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat-n.r.) a fost repus în funcţiune, devansând termenul anunţat iniţial, respectiv ziua luni. Remedierea problemelor a fost făcută fără costuri suplimentare din 15 ianuarie, sistemul funcţionând la parametri normali", a precizat Duţă, citat de Mediafax.
Ce uită să precizeze Duță, când se laudă cu devansarea termenului de reparare a sistemului cu două zile, este că acesta trebuia să fie funcțional încă din 2004, deci se înregistrează 6 ani de întârziere! Licitația pentru încredințarea comenzii de peste 100 de milioane de euro s-a desfășurat în anul 2000. A câștigat un consorțiu condus de Compaq, firmă preluată ulterior de HP, la care s-au alăturat SIVECO şi ORACLE. Contestațiile s-au întins pe aproape doi ani, dar asta nu explică de ce sistemul nu era gata nici măcar în 2006, în loc de 2004. În Polonia, aceeași firmă a implementat un sistem, pentru o țară cu o populație de două ori mai numeroasă, fără întârzieri majore.
Mai mult, fostul președinte CNAS, Nicolae Ciurchea, raportase sistemul ca fiind operațional încă din 2008, acceptanța generală permițând plățile către furnizori, deși serviciul era nefuncțional. Cu alte cuvinte, a plătit ceva ce statul încă nu primise. O sesizare a ministerului Sănătății, făcută în 2009 către organele de anchetă, a rămas fără răspuns.
Cât privește modulul blocat și remediat, acesta este doar unul dintre cele 23 de subsiteme ale SIUI, respectiv cel de evidență a asiguraților. În realitate, verificarea și validarea serviciilor medicale funcționează cu erori, dar furnizorii nu au curaj să se plângă sau să conteste în Justiție, pentru că se tem să nu fie excluși total de la contractările cu Casa. Pacienții suferă, la rândul lor, dacă sistemul nu recunoaște furnizorilor că au pe listă un asigurat care vine la cabinet și solicită consultații. Circa 20-30 de astfel de cazuri au fost înregistrate la majoritatea medicilor de familie, de unde și acuzațiile că aceștia au raportări false. De exemplu, dacă un pacient moare în a 29-a zi a lunii, iar medicul a efectuat servicii în primele 15 zile, sistemul îl invalidează și face economie, raportând și descoperirea unei ”fraude”.
Oricum, președintele CNAS, Laurențiu Duță, și-a luat o marjă de siguranță, declarând că unele defecţiuni ar mai putea apărea la un sistem atât de complex. În următoarele zile, angajații Asigurărilor se așteaptă ca sistemul să crape din nou, odată ce va începe, pe 25 ianuarie, depunerea electronică a declarațiilor angajatorilor, înregistrându-se un nou vârf de sarcină. Duţă a afirmat că, în prezent, sunt 25.000 de furnizori de servicii care intră în sistem cu casele de asigurări de sănătate, iar capacitatea sistemului este de 75.000 de furnizori.
Angajații Caselor de Asigurări se mai tem că vor plăti din buzunar eventuale erori de sistem, întrucât actele sunt semnate de funcționari, iar răspunderea este a lor, nu a sistemului informatic.
Citeşte şi: De luni, casele judeţene CNAS vor lucra conform programului obişnuit
Activitate blocată la casele de asigurări de sănătate din ţară
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
