De la criza guvernamentală, la cea constituțională și politică

Este cel mai prost moment ales. Daca ne gandim la invazia ruseasca din Crimeea, cea mai grava criza dupa invazia, tot ruseasca, in Cehoslovacia. Este cel mai prost moment ales de catre fortele politice din Romania de a se confrunta pe tema guvernarii. Si a stabilitatii politice. Ruperea USL a declansat o criza guvernamentala. Care se pare ca degenereaza intr-o criza constitutionala. Ori criza constitutioanla se poate afla, la randul ei, la originea unei crize politice. Izbucnita chiar in momentul in care Romania ar trebui sa se concentreze la ceea ce se intampla in statul invecinat, minimalizandu-si eventualele pierderi si maximalizandu-si eventualul profit.

Victor Ponta, pentru a-si crea o majoritate cat de cat confortabila, a accesat UDMR, in scopul participarii acestui partid la guvernare. UDMR insa, exponent al popularilor europeni, deci partid autodefinit de dreapta si, in acelasi timp, partid etnic, nu poate veni, pur si simplu, la Palatul Victoria sau in noua majoritate creata in Parlament ca o simpla anexa a Guvernului ori a USD. Daca ar face acest lucru, ar putea fi acuzat, pe drept cuvant, atat in plan intern, cat si plan extern, drept o formatiune politica care are la baza urmarirea de profituri in plan personal a liderilor sai. Mai pe romaneste spus, partid de ciolanari. Prin urmare, UDMR trebuie sa introduca in partitura guvernamentala propriile obiective, in plan politic si etnic. Vine, asadar, nu numai solicitand functii ministeriale si pozitii in deconcetrate, dar si modificand, in substanta sa, programul de guvernare, prin propria viziune asupra dezvoltarii economice si sociale si in baza propriului interes privind minoritatea maghiara, statutul minoritatilor, dar si universitate de stat in limba proprie.

 Consecinta este ca, prin aducerea UDMR in Executiv si intr-o coalitie care se vrea majoritara, se modifica compozitia Guvernului, structura acestuia, dar si programul de guvernare. Cu exceptia numelui premierului, vorbim, de fapt, de un Guvern cu totul si cu totul nou. Despre care Crin Antonescu, presedintele PNL, a facut, cu mai multe zile in urma, afirmatia ca ar trebui sa treaca, pentru a fi validat in mod constitutional, nu numai pe la Parlament, solicitand un vot de investitura, ci chiar si pe la Cotroceni. Astazi, Traian Basescu a afirmat si el acelasi lucru, amenintand ca, in caz contrar, va sesiza Curtea Constitutionala a Romaniei. Inca o data politica statului roman se va juca, asadar, la CCR, in baza optiunii a numai noua magistrati.

 Daca se va ajunge atat de departe, atunci criza guvernamentala, care tocmai se transforma, incepand de astazi, intr-o criza constitutionala, poate degenera intr-o criza politica. Asta in eventualitatea in care Curtea Constitutioanla va spune ca premierul trebuie sa fie, din nou, desemnat de presedinte. Ori presedintele Traian Basescu a declarat raspicat ca nici in ruptul capului nu-l va investi pe Ponta. Ceea ce inseamna ca se gandeste la eventualitatea numirii unei alte persoane, care sa incerce sa construiasca o majoritate parlamentara. Iata deci definitia crizei.

 Despre cine anume este vinovat, cine anume este nevinovat si cine anume este complice la situatia in care ar putea ajunge, in cateva zile, Romania, vom avea timp sa ne gandim, sa ne pronuntam si oricum o vor face toti analistii si toti istoricii. Eu incerc sa fiu pragmatic si sa vad ce solutie ar putea adopta, intr-o asemenea eventualitate, fiecare dintre protagonistii politici. Altii decat Traian Basescu, al carui scop este cat se poate de transparent. Acela de a-si intari propria putere, de a creste partidul pe care l-a creat de la Cotroceni pe bani, pe timp si pe infrastructura publica si de a lovi in adversarii sai politici. Primul partid care ar trebui sa tina cont de acest avertisment este UDMR. UDMR ar putea adopta una din doua solutii care ar conduce la evitarea crizei constitutionale si, implicit, a crizei politice. Sa renunte, pur si simplu, sa se asocieze USD, anuntand ca ramane in opozitie. Deschis, oricand va fi nevoie, unei majoritati parlamentare de dreapta. Care sa sustina un Guvern de dreapta. A doua solutie, care nu ar afecta prea mult compozitia si structura Guvernului, este ca UDMR sa anunte ca sustine din Guvern, in anumite conditii, un Guvern Ponta III. Fara a emite insa solicitari de natura sa modifice programul politic al acestui Guvern. Sau sa intre, asa cum preconizeaza, la guvernare, asumandu-si o grea raspundere pentru declansarea crizei politice.

 Dar PSD? Ce ar putea sa faca? Sa proiecteze un Guvern Ponta III, in niciun caz ca reprezentand o noua formatiune politica nerezultata din alegeri si care nu s-a aflat in spatele Guvernelor Ponta I si Ponta II, care sa functioneze exact in baza programului asumat de USL si renuntand sa mai modifice in vreun fel structura Guvernului. Rezumandu-se doar la schimbari de ministri. O asemenea solutie ar prezenta, e drept, cateva inconveniente. S-ar merge mai departe cu un Guvern greoi, cu prea multe ministere, dar si cu un program in care socialisii vor trebui sa atinga si o serie de tinte de dreapta.

Citește mai multe pe CorectNews

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News