De ce Principesa Margareta a fost lăsată moștenitoare. Se lămurește misterul

Anca Murgoci / 01 apr 2016 / 18:09 Salveaza PDF Comentarii

Avocat dr. Ioan-Luca Vlad a explicat cum Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României a fost numită moștenitoare. De asemenea, a lămurit și cele două titulari pe care le Principesa Margareta le are.

"În condiţiile neimplicării Parlamentului României, constituit actualmente sub o constituţie republicană, Regele a luat frâiele Casei sale şi a acţionat aşa cum a văzut din istoria Dinastiei, preventiv şi dibace.

Gesturile sale din 1997, prin care a numit pe Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României în calitate de Principesă Moştenitoare, şi din 2007, prin care a numit-o pe aceasta Custode al Coroanei, arată o profundă înţelegere a naturii succesiunii şi a necesităţii de a nu avea încă o întrerupere, încă un moment de instabilitate.

Cele două titulaturi nu sunt identice şi are fiecare rolul său

Titlul de Principesă Moştenitoare este unul Dinastic, ce ţine de natura poziţiei de Şef al Casei Regale, anume una ereditară. Pentru a exista predictibilitate, prima temelie a fost desemnarea fermă a succesorului. Titlul de Custode al Coroanei este însă mai interesant. El reflectă poziţia Casei Regale, chiar după adoptarea Normelor Fundamentale din 2007 că, atât timp cât Coroana nu este re-instituţionalizată, ea se află încă în Exil. Or, în aceste condiţii, Dinastia continuă în continuare să existe sub umbra actului de la 30 decembrie 1947, până ce Parlamentul, ca reprezentant al poporului, nu se va fi exprimat în sensul recunoaşterii locului ei în sistemul statal românesc. De aceea, este necesar ca acest al doilea titlu să existe încă din timpul actual, rămânând valabil şi după momentul succesiunii. Este un "pod" între prezent şi viitor, care asigură continuitatea şi stabilitatea Coroanei", a explicat avocat dr. Ioan-Luca Vlad.

[citeste si]

"Dibăcia Regelui mai constă şi în aceea că, luând exemplul primei succesiuni, a ştiut să adapteze condiţiile acesteia la realitatea vieţii şi la realitatea socială, renunţând la acele reguli care, nefiind esenţiale principiului ereditar, nu mai puteau asigura continuitatea dinastică (respectiv excluderea femeilor şi a urmaşilor lor). Altfel spus, în loc să creeze din nou instabilitate şi zâzanie prin proiecte de tipul adopţiilor, numirii din linii colaterale ş.a.m.d., Regele a pornit de la principiul fundamental (ereditate şi primogenitură) şi de la realităţi (faptul că nu are decât fiice, şi că societatea de astăzi proclamă juridic egalitatea bărbatului cu femeia), şi a instituit Normele Fundamentale ale Familiei Regale.

Pronia a făcut ca, în persoana fiicei sale mai mari, Principesa Margareta, Custodele Coroanei, el să aibă nu doar un urmaş, ci un stâlp de rezistenţă, chiar un "buzdugan" având în vedere că aceasta a venit prima în ţară în anii '90 şi a pus aici piatra de temelie a locului pe care Coroana îl ocupă astăzi în societatea românească. După două decenii şi jumătate de la primul său pas în România, şi la 19 ani de la instituirea sa drept Custode al Coroanei, Principesa Margareta întruneşte astăzi atuurile înaintaşilor săi, privind înspre momentul succesiunii sale, prin natura sa trist, şi anume experienţa practică a lui Ferdinand şi legitimitatea Regelui Mihai", a mai explicat avocat dr. Ioan-Luca Vlad.

Sursa: România Regală

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24