Contestația pe care Guvernul și ROMATSA o vor depune în Belgia împotriva executării silite inițiate de Pfizer are șanse reduse să schimbe situația, iar principalul ei scop este întârzierea plății, susține avocatul Toni Neacșu, într-un interviu acordat DCNews.
Contestația Guvernului și a ROMATSA pe care premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat-o, joi, asupra procedurii de executare silită inițiate de Pfizer în Belgia „nu înseamnă mare lucru”, a spus avocatul Toni Neacșu.
DC News l-a contactat pentru a afla ce șanse are România să blocheze executarea sau să obțină anularea măsurilor dispuse de instanță, în luna aprilie.
Ce urmărește Guvernul cu această contestație
„Contestația la executare nu are ca scop să schimbe hotărârea în sine, care rămâne așa cum este. În cel mai bun caz, poate, eventual, întârzia executarea începută de Pfizer.
Teoretic, există (n.r. posibilitatea schimbării deciziei de executare). Maximul ce se poate obține este o întârziere, o tergiversare. Una dintre modalități ar fi și o suspendare, dar e puțin probabil din punct de vedere tehnic să se întâmple așa ceva. Ar fi trebuit să se întâmple niște încălcări ale legislației în momentul în care s-a pus în executare - ceva de felul acesta - ceea ce e puțin probabil.
Ceea ce face Ministerul Finanțelor în momentul de față este să încerce întârzierea cât mai mult a obligației de plată. Altfel spus, să facă în așa fel încât să nu trebuiască să plătească dintr-odată toată suma aceea pentru simplul considerent că n-are de unde, nu e prins în bugetul pe anul acesta. Ar trebui să se împrumute de undeva - dar nu e prinsă, oricum, nicăieri în bugetul național.
Și atunci, singura strategie pe care o are Guvernul în acest moment nici măcar nu vizează fondul problemei - că nu trebuie să dăm banii aceia, ci doar încercări - fie pe cale de negociere, fie prin justiție, pentru a întârzia cât mai mult, astfel încât să trecem anul următor, eventual să eșalonăm cât mai mult. Și se bazează și pe faptul că dobânzile de întârziere sunt relativ mici față de cât ar fi dacă ar trebui să se împrumute de undeva pentru a plăti acea sumă. Asta încearcă - să-l scoată pe anul bugetar următor”, a explicat avocatul Toni Neacșu, în exclusivitate pentru DCNews.
Ce motive ar putea invoca România în contestație
România ar putea invoca în instanță existența unor greșeli în punerea în executare a hotărârii, despre care Toni Neacșu spune că „este foarte puțin probabil” sau faptul că „sumele de la ROMATSA nu puteau face obiectul unei executări silite, cine știe din ce motive dacă identifică”.
„În principiu, sunt chestiuni tehnice destul de puțin probabil să fie găsite, iar singurul scop e întârzierea executării, dacă e posibil”, a mai spus el.
Toni Neacșu a mai precizat că decizia în acest dosar este executorie, dar nu definitivă. Totuși, șansele ca aceasta să fie schimbată în urma atacării în instanță sunt reduse.
„Teoretic, se poate da o altă soluție decât cea prin care am pierdut. Dar chiar și așa, e o posibilitate pur teoretică, pentru că nu poate fi desființată hotărârea, decât tot așa, din motive de legalitate evidente, adică nu de greșeli pe fond, că n-ar fi meritat Pfizer banii”, a mai explicat acesta pentru DCNews.
Amintim că România a pierdut, în aprilie, procesul intentat de Pfizer privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, iar compania a declanșat ulterior procedurile de executare silită pentru recuperarea sumelor stabilite de instanță.
EUROCONTROL, agenția europeană care gestionează și supraveghează traficul aerian, a notificat ROMATSA că fondurile virate către regie sunt blocate până la clarificarea procedurii de executare silită inițiate de compania Pfizer Romania SRL împotriva statului român, pentru o sumă totală de 3.419.721.100,56 RON (principal și dobânzi), la care se adaugă cheltuieli de recuperare de 18.564.777,07 EUR.
