Ministerul Sănătății a alcătuit un grup de lucru, din care fac parte reprezentanți ai autorităților și ai industriei farmaceutice, pentru a depăși criza legată de taxa claw-back. Termenul până la care trebuie găsită o soluție este 15 iunie, întrucât la finalul lunii firmele ar urma să plătească a doua tranșă a taxei. Problema este că sumele solicitate de stat sunt duble față de cele pe care le pregătiseră firmele de medicamente.
Industria farma calculase că taxele nu vor depăși 200 de milioane de euro, pe întreg anul, dar acest nivel va fi atins încă din luna iunie.
Totul pleacă de la raportările către FMI. În 2011, s-au prevăzut în buget 4,6 miliarde de lei pentru medicamente. În final, s-au cheltuit 6,8 miliarde, prin rectificări bugetare succesive. În loc să pornească de la acest nivel, în 2012, Finanțele au trecut în buget 5,7 miliarde. Restul urma să fie luat de la companiile farmaceutice, prin taxa claw-back. Nu s-a ținut cont de creșterea firească a pieței, recunoscută chiar de legislația privind taxa claw-back. Astfel, în 2012 urmează să fie cheltuite 7,3 miliarde de lei. În absența unei creșteri economice și a acordului cu FMI, care nu permite angajarea de credite, pare greu de crezut că vor fi găsiți acești bani, iar statul va încerca să-i ia de la companiile farmaceutice.
Pe de altă parte, firmele românești și cele de generice au fost nevoite să facă împrumuturi bancare pentru a plăti taxa claw-back, ceea ce va afecta profitabilitatea lor. Antibiotice Iași a anunțat că va da pe taxă tot profitul și nu va mai putea investi în retehnologizare sau în linia de vaccinuri de la IC Cantacuzino.
Firmele multinaționale își vor restrânge activitatea în România. Cum ele nu pot controla prescrierea de medicamente, vor întârzia livrările, astfel încât să scadă consumul, sau vor renunța la produsele mai puțin profitabile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
