Pomicultorii şi viticultorii din multe părţi ale Europei au fost grav afectaţi de cel mai puternic îngheţ de primăvară din ultimii 30 de ani. Fermierii suferă pierderi istorice, atingând, în unele cazuri, până la 100% din culturi. Acesta este contextul celei mai noi dezbateri din plenul Parlamentului European, cu privire la ce îi aşteaptă pe agricultorii Europei.
Eurodeputata Carmen Avram, membră în Comisia AGRI a legislativului comunitar, a făcut bilanţul dezastrului care ameninţă hrana a jumătate de miliard de cetăţeni europeni şi a cerut măsuri urgente şi adaptate vremurilor pe care le trăim: "Cred că e clar pentru toată lumea, deja, că nu ne mai putem permite să vorbim despre schimbările climatice ca despre un scenariu foarte îndepărtat. Ele sunt aici şi lovesc din toate părţile, în special în sectorul agricol. În ultimii doi ani, am avut inundaţii devastatoare, secetă extremă şi, la începutul acestui an, un îngheţ, care a îngenuncheat, pur şi simplu, sectoarele viticol şi pomicol din Europa. Şi să nu uităm că toate acestea au venit pe fondul unei crize sanitare şi în timp ce fermierii europeni se pregătesc pentru cea mai mare schimbare din istoria post-industrială, care vine la pachet cu condiţii drastice şi un buget redus", atrage atenţia Carmen Avram.
Carmen Avram: Zeci de mii de hectare de pomi fructiferi, distruse de îngheţ
"Bilanţul e cutremurător. La sfârşitul lunii aprilie, aveam zeci de mii de hectare de pomi fructiferi distruse de îngheţ, în 8 state membre. Dar statistica la care mă refer nu cuprinde toate ţările afectate, cum ar fi România, de exemplu. La acest bilanţ se adaugă culturi de viţă de vie calamitate într-un procent de până la 50%. Şi, când tragem linie, vedem că acest dezastru, care i-a adus pe fermieri în pragul disperării, va fi plătit din buzunarul celor 450 de milioane de consumatori europeni. Iar asta va oferi o oportunitate şi pentru importatorii din ţări terţe, care, speculând momentul, vor scumpi la rândul lor produsele agricole.
Noua Politică Agricolă Comună trebuie deci să poată răspundă prompt la astfel de crize, care nu mai sunt accidentale, ci devin predictibile. Iar banii nu trebuie să rămână doar pe hârtie cum, din păcate, s-a întâmplat în primul an de pandemie. Mai mult, schimbările de climă ne obligă să updatăm condiţiile de accesare a fondului de criză, care, în acest moment, nu poate fi folosit la îngheţ. În actualul context climatic, nu cred că mai putem omite vreun fenomen natural din măsurile de intervenţie rapidă. Agricultura nu e moft, agricultura e supravieţuire", a adăugat Carmen Avram.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
