Inteligența artificială, dezinformarea și riscurile pentru democrație au fost principalele teme dezbătute în cadrul Conferinței Științifice Internaționale "Combaterea Dezinformării, scut al democrației".
Rectorul Universității Titu Maiorescu: "O știre falsă poate circula mai repede decât dezmințirea ei"
Prof. univ. dr. Daniel Cochir, rectorul Universității Titu Maiorescu, a subliniat că societatea contemporană se confruntă cu un volum uriaș de informații, însă timpul necesar verificării și înțelegerii acestora este tot mai limitat.
"Lumea în care trăim nu duce lipsă de informație. Dimpotrivă, suntem asaltați zilnic de știri, opinii, imagini și interpretări, într-un flux pe care cu greu îl mai putem controla.
Ceea ce ne lipsește uneori este timpul de a verifica, de a înțelege și de a judeca. Iar în acest spațiu dintre informație și înțelegere își găsesc locul dezinformarea și manipularea.
Conflictele și tensiunile geopolitice ale prezentului au făcut din informație un instrument de putere și, nu de puține ori, chiar o armă.
Tehnologiile digitale și inteligența artificială au deschis posibilități extraordinare pentru cunoaștere, dar au creat și mijloace tot mai sofisticate de falsificare a realității. O știre falsă poate circula mai repede decât dezmințirea ei, iar efectele asupra opiniei publice pot fi foarte greu de îndepărtat.
Democrația nu poate trăi numai din instituții și proceduri. Ea are nevoie de cetățeni care să poată judeca liber, pe baza unor informații corecte, și să își exercite drepturile în cunoștință de cauză.
De aceea, combaterea dezinformării nu înseamnă limitarea libertății de exprimare sau impunerea unui singur mod de a gândi. Dimpotrivă, înseamnă apărarea libertății prin adevăr, educație și discernământ.
O societate democratică trebuie să poată accepta diversitatea opiniilor, dar nu poate renunța la respectul pentru fapte", a explicat prof. univ. dr. Daniel Cochir.
Educația și gândirea critică, esențiale în combaterea manipulării
Rectorul a vorbit și despre responsabilitatea universităților de a pregăti tinerii pentru o societate în care informațiile false sunt tot mai greu de identificat.
"Pentru Universitatea "Titu Maiorescu", această temă are o relevanță directă. Facultatea de Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale reunește programe de studii care abordează, din perspective diferite, tocmai problemele aflate în centrul conferinței: Comunicare și relații publice, Relații internaționale și Studii europene, Științele educației.
Comunicarea ne ajută să înțelegem mecanismele influenței, relațiile internaționale ne arată dimensiunea geopolitică a dezinformării, iar educația ne oferă mijloacele prin care putem forma oameni capabili să recunoască manipularea și să îi reziste.
Cred că aici se află una dintre cele mai importante misiuni ale universității de astăzi, să le oferim tinerilor nu doar cunoștințe și calificări, ci și deprinderea de a gândi cu propria minte. Să îi învățăm să caute argumente, să verifice sursele, să pună întrebări și să aibă curajul de a-și revizui opiniile atunci când faptele îi contrazic.
Gândirea critică nu se formează prin recomandări și nici într-un singur curs. Ea se cultivă în timp, prin studiu, dialog și exercițiul permanent al îndoielii constructive.
În fond, aceasta este și una dintre marile responsabilități ale educației, să formeze oameni care nu pot fi ușor manipulați, pentru că au învățat să gândească singuri.
Conferința de astăzi răspunde unei nevoi reale de reflecție și dialog. Este o întâlnire necesară între educație, știință, cercetare și societate, într-un moment în care apărarea adevărului și a valorilor democratice nu mai poate fi considerată o preocupare secundară", a spus Prof. univ. dr. Daniel Cochir, rectorul Universității Titu Maiorescu.
Doina Banciu: "Inteligența artificială este produsul gândirii umane"
La rândul său, prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a vorbit despre inteligența artificială ca instrument de acces la cunoaștere, dar și despre necesitatea utilizării responsabile a acesteia.
„Inteligența artificială este creată de oameni. Este produsul gândirii umane și trebuie folosită ca un instrument pentru cunoaștere.
De ce spun că este un instrument pentru cunoaștere? Pentru că, de-a lungul timpului, oamenii au căutat permanent modalități de a organiza informațiile și de a facilita accesul la ele.
În trecut, de exemplu, în biblioteci, informațiile erau organizate prin sisteme de clasificare, cataloage și fișe. Exista o anumită metodă de ordonare a informațiilor, astfel încât oamenii să poată identifica și găsi ceea ce căutau.
Astăzi, tehnologia ne permite să facem acest lucru mult mai rapid, prin intermediul unor platforme avansate, inclusiv al celor bazate pe inteligență artificială.
Prin urmare, inteligența artificială ne ajută să avem acces la cunoaștere. Dar trebuie să nu uităm un lucru esențial, ea este creată de noi, de oameni.
Acesta este și mesajul pe care aș vrea să îl transmit tinerilor. Inteligența artificială nu trebuie privită ca un sistem complet independent, lipsit de riscuri.
Dacă nu avem reguli clare, mecanisme de reglementare și de control și mijloace prin care să comunicăm corect, inteligența artificială poate evolua în direcții pe care nici măcar cei care au creat-o nu le pot anticipa pe deplin.
De aceea, este important să folosim această tehnologie cu responsabilitate, discernământ și gândire critică.
Există o expresie celebră care spune că "Somnul rațiunii naște monștri", a spus Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România.
Adrian Victor Vevera: Inteligența artificială poate genera dezinformare chiar și fără intenția utilizatorului
Dr. ing. Adrian Victor Vevera, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), a atras atenția asupra unui fenomen tot mai discutat în contextul dezvoltării inteligenței artificiale: Halucinațiile generate de sistemele AI, care pot produce informații false prezentate într-o manieră credibilă.
"Luați în considerare și halucinațiile pe care le poate genera un chat, care își creează o realitate, pentru că el trebuie să își îndeplinească obiectivul și veți avea nu numai partea de dezinformare care este făcută cu un scop, ci partea de dezinformare pe care o poate să o facă tehnologia fără să ne dăm seama.
Partea mai complicată este că, pentru nativii digitali, care nu au fost obișnuiți să realizeze sinteze, să facă comparații sau să citească o carte în format clasic, poate fi dificil să identifice ce este real și ce nu într-un raport sau într-o sinteză realizată cu ajutorul inteligenței artificiale", a explicat Adrian Victor Vevera.
Inteligența artificială și războiul hibrid. Riscurile pentru securitatea informațiilor
Dacă mergem mai departe, inteligența artificială poate fi folosită și ca armă într-un război hibrid, în special în zona dezinformării. Aceasta poate fi utilizată pentru a facilita atacuri asupra unor site-uri care furnizează informații validate sau asupra unor instituții și organizații.
Am văzut deja atacuri informatice care au presupus compromiterea unor baze de date și solicitarea unor sume de bani pentru răscumpărarea acestora. În asemenea situații, au circulat numeroase informații, unele reale, altele false sau scoase din context, care nu reflectau întotdeauna ceea ce se întâmpla în realitate.
Deci partea de dezinformare ține foarte mult, așa cum am spus, de Academie la modul general, în sens medieval, mi-a plăcut exprimarea asta. Pentru că până la urmă, atâta timp cât tu ești nepregătit, nu o să înțelegi niciodată să poți să faci singur această analiză și această decelare de ceea ce înseamnă realitatea și ceea ce înseamnă o realitate creată artificial.
Dezinformarea face parte din instrumentele utilizate în războiul hibrid, iar acest lucru trebuie analizat și în contextul geopolitic actual.
Avem războiul din Ucraina, chiar la granițele noastre, conflictele din Orientul Mijlociu și alte focare de tensiune la nivel internațional. Putem vorbi inclusiv despre războaiele comerciale, în care dezinformarea poate fi utilizată ca instrument de influență.
La acestea se adaugă activitățile criminale care folosesc dezinformarea pentru atingerea propriilor obiective.
Trebuie să avem în vedere și faptul că tehnologia este astăzi la îndemâna tuturor. Acest lucru poate fi privit atât pozitiv, cât și negativ", a mai spus directorul general al ICI.
"Dezinformarea reprezintă un atac la adresa democrației"
În final, Adrian Victor Vevera a insistat asupra necesității unor reglementări eficiente, dar mai ales asupra rolului educației în pregătirea tinerilor pentru utilizarea noilor tehnologii.
"Există, desigur, și preocupări privind reglementarea utilizării inteligenței artificiale. La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană depune eforturi importante în această direcție.
Totuși, reglementarea, în absența unei capacități reale de aplicare a regulilor și de adoptare a unor contramăsuri eficiente, nu va produce rezultatele pe care ni le dorim.
De aceea, trebuie să pornim de la bază, de la educație. Iar aici, mediul universitar și întregul sistem de învățământ au un rol extraordinar de important.
Tinerii trebuie învățați, în primul rând, să utilizeze inteligența artificială și celelalte tehnologii într-un mod pozitiv și responsabil. Ei trebuie să înțeleagă atât oportunitățile pe care aceste instrumente le oferă, cât și puterea lor și limitele dincolo de care utilizarea tehnologiei poate deveni periculoasă.
Combaterea dezinformării contribuie la protejarea democrației? Cu siguranță, da. Pentru că, până la urmă, dezinformarea reprezintă un atac la adresa democrației.
Așa cum spuneam, tehnologia democratizează accesul la informație. Pe de altă parte, tocmai acest acces facil creează și noi vulnerabilități.
Prin urmare, trebuie să învățăm să trăim cu noile tehnologii, să le folosim în mod responsabil, dar și să recunoaștem dezinformarea și să o combatem", a explicat Dr. ing. Adrian Victor Vevera, director general Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică (ICI)
