Introducerea cărţilor de identitate cu cip RFID, care se va realiza din ianuarie 2011, a dat naştere la nenumărate controverse încă de la prima intenţie de implantare a acestora, în anul 2009. Fostul comandant al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), generalul Tudor Tănase, a explicat pentru DCnews care parte din aceste teorii ale conspiraţiei poate deveni reală.
„Cartea electronică de identitate este de tip smart card şi conţine date cu caracter personal, inclusiv date biometrice ale titularului, în format tipărit şi/sau în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă. Datele biometrice incluse în cartea electronică de identitate sunt imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete” se arată în proiectul de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă 97/2005.
Așa-numita coaliție anti-cip și reprezentanții Bisericii susțin că informaţiile din memoria cipului pot fi citite de către orice cititor electronic, nu doar de către cele specializate. Astfel, cu un simplu calculator performant, orice date, oricît de criptate ar părea, pot fi sparte într-un timp extrem de scurt - cel mult patru ore - şi chiar falsificate. Mai mult, susțin aceștia, se va avea control total asupra cetăţenilor. Se va şti în orice clipă unde suntem, cu cine suntem, tranzacţiile financiare, rutele de călătorie, timpul petrecut în anumite locuri şi alte date, ce vor fi folosite după bunul plac al posesorilor acestor baze de date. Ba chiar se ajunge la ideea conform căreia ar reprezenta un pericol pentru sănătatea deținătorului, existând riscul ca acestea să provoace cancer.
„Aceste cărți de identitate sunt foarte asemănătoare cu cardurile de acces RFID, pe care muți angajați il folosesc la serviciu zilnic. Cum știm cu toții, acestea se pot citi de la o distanță de aproximativ 10 cm”, a explicat pentru DCnews, fostul comandant al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), generalul Tudor Tănase, care a adăugat că cel puțin din punct de vedere teoretic, acest card de identitate cu cip poate deveni un instrument de control, dar practic este foarte greu de realizat. „Este nevoie de cititoare electronice foarte performante, care se vor înfrunta unei alte probleme, și anume cantitatea enormă de cipuri dintr-o anumită zonă. Este greu din punct de vedere tehnologic ca sistemul să selecționeze un anumit cip dintr-un grup mare de deținători. Și există riscul ca datele incluse pe mai multe cipuri să se amestece”, explică generalul Tudor Tănase. Acesta a adăugat că nu este același lucru ca în cazul rovinietelor electronice, deoarece cantitatea de date incluse pe cip este net superioară în cazul cărților de identitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
