Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC) a transmis pe 7 octombrie Uniunii Internaţionale pentru Telecomunicaţii (UIT), al cărei sediu se află la Geneva, 20 de cereri vizând fiecare 1.500 de sateliţi, a confirmat Alexandre Vallet, directorul departamentului de servicii spaţiale din cadrul UIT. Pe site-ul UIT, 20 de cereri tehnice pot fi consultate. UIT coordonează la nivel mondial spectrul frecvenţelor radio şi orbitele sateliţilor. Un purtător de cuvânt al companiei SpaceX nu a confirmat în mod direct numărul de sateliţi, ci a declarat că firma va lua 'măsuri pentru a dezvolta capacitatea totală şi densitatea datelor din reţeaua Starlink, pentru a răspunde creşterii anticipate a nevoilor consumatorilor'.
Starlink va fi o constelaţie de minisateliţi care vor furniza internet de mare viteză pe Terra. Ei se vor afla la o altitudine relativ joasă (550 de kilometri pentru primii sateliţi), asigurând un timp rapid de reacţie. SpaceX a lansat primii 60 de sateliţi în luna mai şi afirmă că viitoarea sa constelaţie va deveni operaţională pentru Canada şi nordul Statelor Unite în 2020. Potrivit companiei americane, ea va avea nevoie de 24 de lansări înainte ca restul lumii să fie acoperit de serviciile furnizate de Starlink. În prezent există puţin peste 2.100 de sateliţi activi pe orbita Terrei - dintr-un total de aproximativ 23.000 de obiecte repertorizate pe orbită (treptele unor rachete, sateliţi inactivi, deşeuri).
Perspectiva de a adăuga alţi 42.000 de sateliţi pe bolta cerească generează o dublă îngrijorare. Pe de-o parte, astronomii se tem că aceste constelaţii vor afecta negativ observaţiile ştiinţifice realizate cu telescoapele de pe Terra. Atunci când primul set de sateliţi a fost lansat, mai mulţi astronomi au fotografiat pe boltă un fel de trenă de puncte luminoase. SpaceX afirmă că baza viitorilor sateliţi va fi vopsită în negru, pentru a limita fenomenul. Al doilea motiv de îngrijorare se referă la aglomerarea orbitelor terestre joase, aflate la altitudini cuprinse între 1.500 şi 2.000 de kilometri.
Compania SpaceX a spus că 3 dintre primii săi 60 de sateliţi, reprezentând 5%, nu erau funcţionali în momentul lansării. Firma americană afirmă că dispune de anumite dispozitive pentru a 'dezorbita' sateliţii defecţi şi pentru a evita astfel orice coliziune cu alţi sateliţi. Însă un incident produs luna trecută a arătat că procedurile aferente nu sunt încă puse la punct. Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a fost nevoită să modifice traiectoria satelitului său Aeolus pentru a evita o posibilă coliziune cu un satelit din reţeaua Starlink. Manevra a fost una de rutină, însă operatorii ESA care au contactat compania SpaceX au trecut prin momente dificile atunci când nu au primit niciun răspuns, întrucât operatorii firmei private americane nu au văzut mesajul trimis de Agenţia Spaţială Europeană, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
