Sâmbătă, pe data de 12 iulie, Sorin Șaguna a jucat după un scenariu nedrept scris de cel pe care îl considera cel mai bun prieten al său – Dumnezeu. Într-un decor trist, la o capelă, a primit rolul principal în cel mai nepotrivit rol. Îmbrăcat într-un costum popular, așa cum și-a dorit, Sorin Șaguna și-a dus la sfârșit ultimul act pe acest pământ.
VEZI ȘI: Sorin Șaguna a murit. Florin Zamfirescu: Sunt șocat
Sute de oameni dragi l-au condus pe ultimul drum și s-au rugat pentru liniștea sufletului său. Într-un alt plan, mai departe de Sorin Șaguna, era fratele său geamăn, Adrian Șaguna. Cu ochelari negri, Adrian Șaguna încerca să-și ascundă tristețea din suflet. Mâhnirea pe care o simțea îi era dovedită de îmbrățișarea caldă pe care ți-o dădea fără să spună prea multe cuvinte. Îl împăca doar ideea că a venit multă lume să-și ia rămas bun de la fratele său, "dovadă că Sorin Șaguna a însemnat ceva". Și va însemna întotdeauna, chiar dacă actorul a tăcut în ultimul act.
La ieșirea din capelă, Sorin Șaguna a primit poate ce-și dorea cel mai mult din partea publicului său – aplauze necontenite. Printre lacrimi, poate cu doliul vieții lor în suflet, cu toții s-au rugat pentru îndrăgitul actor. Poate nimeni nu va înțelege ce a vrut să arate Sorin Șaguna prin acest act. Odată își dorea să fie un creator de frumos acolo unde viața avea să-l ducă. Și ar fi reușit dacă timpul l-ar fi lăsat, după cum spunea Florin Zamfirescu, pentru că Sorin Șaguna era un geniu, un geniu al Teatrului Românesc. În urma artistului au rămas două întrebări: "De ce Sorin Șaguna? De ce un om atât de frumos?", dileme la care un om de rând nu ar fi găsit răspuns, dar el da. Dumnezeu nu are de ce să-l ierte pe Sorin Șaguna, ci doar să-l odihnească și să-l lase să aducă zâmbet și dincolo. Dumnezeu ar trebui să ne ierte pe noi pentru că nu l-am prețuit mai mult cât era în viață.
Pe Sorin Șaguna nu trebuie să-l uităm. Nu avem dreptul, de aceea vă invit să-l păstrați în minte pe Sorin Șaguna în cel mai frumos mod posibil, ascultându-l... și aplaudându-l minute în șir.
"Iertare! Sunt ca orice om
M-am îndoit de-a ta putere,
Am râs de sfintele mistere
Ce sunt în fiecare-atom...
Iertare! Sunt ca orice om.
Sunt ticălosul peste care
Dacă se lasă o-ntristare
De toți se crede prigonit,
Dar, Doamne, nu m-ai părăsit...
Sunt om ca orice om — iertare", versuri scrise de Alexandru Macedonski, recitate de Sorin Șaguna (în clipul de mai sus).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
