Înainte-prăznuirea Bunei Vestiri este serbată în calendarul ortodox în data de 24 martie, cu o zi înainte de sărbătoarea Bunei Vestiri a Maicii Domnului.
Începând cu secolul al IV-lea, Biserica a statornicit ca Praznicele Împărătești și chiar cele ale unor sfinți să fie sărbătorite într-un chip mai deosebit
Astfel că, pentru pregătirea sufletească a credincioșilor, aceste sărbători sunt precedate de un timp special, numit „pre-serbare” cum este în cazul de față Înainte-prăznuirea Bunei Vestiri.
Înainte-prăznuirea marchează apropierea unei sărbători mari din calendarul creștin. Este un timp de pregătire, de introducere în atmosfera sacră specifică acelui mare praznic. Anticiparea unui Praznic Împărătesc se reflectă mai cu seamă în viața liturgică; se oficiază slujbe speciale care amintesc de marea sărbătoare ce urmează să fie prăznuită de întreaga comunitate, clerici și laici deopotrivă.
Înainte-prăznuirea poate varia de la una la cinci zile
În plus, nu toate sărbătorile mari au un astfel de timp închinat pregătirii, de pildă Duminica Floriilor, Sfintele Paști ori alte sărbători din Penticostar (o perioadă liturgică din anul bisericesc care începe din ziua Paștilor și ține până în Duminica Tuturor Sfinților, care este prima duminică după Rusalii).
Practica este întâlnită încă din Vechiul Testament, când o anumită sărbătoare se prelungea cu șapte zile, iar în primele secole creștine, însuși Sfântul Împărat Constantin cel Mare prăznuia în fiecare an, șapte zile la rând, sfințirea a două biserici.
Înainte-prăznuirea Bunei Vestiri. Viața liturgică
În ziua de 24 martie a fiecărui an, Biserica Ortodoxă marchează începutul Bunei Vestiri, Praznic Împărătesc ce amintește de momentul în care Fecioara Maria a primit vestea că Îl va naște pe Mesia așteptat de atâtea veacuri. Cu o zi înainte de această mare sărbătoare a creștinătății, pe lângă slujbele sfinților prăznuiți în ziua respectivă, se adaugă rugăciuni, cântări și lecturi care amintesc de Vestea cea Mare pe care Fecioara Maria a primit-o în cetatea Nazaretului.
Încă din ajunul preserbării Bunei Vestiri, pe iconostasul bisericilor se așază icoana în care este zugrăvit acest moment sacru și rămâne acolo până la sfârșitul preserbării, adică până în ziua odovaniei praznicului (încheierea unei sărbători este ultima zi în care aceasta mai este prăznuită în Biserică în cursul unui an liturgic – în cazul Bunei Vestiri odovania este pe 26 martie în ziua de prăznuire a Soborului Sfântului Aranghel Gavriil), conform Pravila.ro.
De aceea, ziua care precedă un mare praznic trebuie petrecută de creștini în post și rugăciune: „Să scuturăm lenea, să omorâm poftele, să călcăm invidia, să lepădăm mânia și împietrirea din inimă, luând alături pacea și smerenia.” Este o perioadă de pocăință, de curățire sufletească și trupească, să putem primi cum se cuvine Vestea cea Bună adusă din cer de Arhanghelul Gavriil.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
