Războiul din Orientul Mijlociu continuă să escaladeze. Urmărește live textul pentru cele mai noi informații despre atacuri, reacții și evoluția conflictului.

Update 2: Trump afirmă că Israelul nu ar folosi niciodată o armă nucleară împotriva Iranului

Preşedintele american Donald Trump a declarat luni pentru presă că nu crede că Israelul ar folosi o armă nucleară pentru a-şi rezolva problemele, deşi statul israelian nu a recunoscut niciodată că deţine arme nucleare, relatează dpa.

Întrebat de un jurnalist despre un comentariu făcut într-un podcast de consilierul lui Trump, David Sacks, în care acesta a speculat că Israelul ar putea escalada războiul şi ar putea lua în considerare utilizarea unei arme nucleare, Trump a afirmat că "Israelul nu ar face asta. Israelul nu ar face niciodată asta".

Israelul a urmat ani de zile o politică de ambiguitate deliberată pentru a evita confruntările legate de programul său nuclear. Politicienii israelieni de rang înalt au subliniat în repetate rânduri că Israelul nu ar fi prima ţară din Orientul Mijlociu care deţine arme nucleare.

Conform estimărilor Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI), Israelul deţine 90 de ogive nucleare.

Update 1: Gardienii Revoluţiei anunţă arestarea a zece "spioni străini"

Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat marţi arestarea a zece "spioni străini", în a 18-a zi a războiului în care Iranul se confruntă cu Israelul şi Statele Unite, relatează AFP.

"Zece mercenari, trădători, au fost identificaţi şi arestaţi", a raportat serviciul de informaţii al Gardienilor Revoluţiei din provincia Khorasan Razavi (nord-vest), a relatat agenţia de ştiri ISNA, care nu a precizat naţionalităţile lor.

Conform Gardienilor Revoluţiei, patru dintre persoanele arestate adunau informaţii "despre situri sensibile şi infrastructura economică", în timp ce celelalte erau legate de un "grup terorist monarhist".

Update: Rubio a sunat la Tokyo şi Seul, după apelul lui Donald Trump

Secretarul de stat american, Marco Rubio, şi-a sunat omologii din Japonia şi Coreea de Sud în noaptea de luni spre marţi, după ce preşedintele american Donald Trump îndemnase luni cele două ţări, dar şi alte naţiuni, să trimită nave militare în Strâmtoarea Ormuz în vederea deblocării acestei rute vitale pentru transportul de hidrocarburi, în plin război în Orientul Mijlociu, informează marţi EFE.

În convorbiri telefonice separate cu Rubio, atât ministrul de externe japonez Toshimitsu Motegi, cât şi cel sud-coreean Cho Hyun au subliniat importanţa garantării unei navigaţii sigure pe această cale navigabilă strategică, unde tensiunile afectează aprovizionarea globală cu combustibil, dar fără să-şi precizeze poziţia cu privire la misiunea solicitată de Washington.

După apelul său pentru desfăşurarea de nave militare în strâmtoare făcut în weekend, Donald Trump şi-a reiterat luni (ora Washingtonului) solicitarea ca aceste două ţări să ajute pentru a menţine deschisă Strâmtoarea Ormuz, reamintindu-le că SUA staţionează trupe pe teritoriul lor pentru a le "proteja".

În plus, preşedintele american a subliniat că Japonia şi Coreea de Sud depind în mare măsură de importurile de petrol din Orientul Mijlociu.

Înainte de aceste ultime declaraţii ale lui Trump, Tokyo afirmase că, pentru moment, nu există planuri pentru o desfăşurare militară în Orientul Mijlociu, susţinând că acest lucru nu i-a fost solicitat oficial şi că trebuie să analizeze legalitatea unui astfel de demers.

La rândul său, Seulul a comunicat că este "în contact strâns" cu autorităţile americane şi că va lua o "decizie cumpănită" cu privire la solicitarea lui Donald Trump.

În cadrul discuţiei telefonice cu Rubio, ministrul de externe japonez a clarificat, de asemenea, că siguranţa navigaţiei în regiune este de o importanţă vitală pentru comunitatea internaţională, în special din perspectiva securităţii energetice.

Ambii au fost de acord să "menţină o comunicare fluidă cu privire la răspunsul său la situaţia din jurul Iranului", potrivit comunicatului Ministerului de Externe nipon.

Motegi "a condamnat acţiunile Iranului, inclusiv atacurile asupra instalaţiilor de infrastructură civilă şi energetică din ţările din Golf, precum şi activităţile care ameninţă siguranţa navigaţiei în Strâmtoarea Ormuz".

În cadrul acestei convorbiri, care a avut loc cu două zile înainte ca prim-ministrul japonez Sanae Takaichi să înceapă o vizită în SUA, Motegi şi Rubio au convenit să "colaboreze îndeaproape pentru a se asigura" că această ocazie "va constitui o nouă oportunitate de a demonstra puterea neclintită a alianţei" dintre Tokyo şi Washington.

Pe de altă parte, ministrul sud-coreean de externe a transmis condoleanţe Washingtonului pentru pierderile umane suferite în conflictul din Orientul Mijlociu şi a mulţumit de asemenea pentru "cooperarea intensă a SUA în evacuarea în siguranţă a cetăţenilor sud-coreeni" din ţările Golfului în momentul izbucnirii războiului.

Războiul din Orientul Mijlociu afectează și turismul, inclusiv pe cel bulgăresc.

Asociația Bulgară a Hotelierilor și Restaurantelor (BHRA) a anunțat că turiștii israelieni anulează în masă rezervările pe litoralul de nord al Mării Negre și la Bansko, din cauza incertitudinii zborurilor și a dificultăților de călătorie. Cele mai afectate sunt rezervările pentru perioadele apropiate. În același timp, turiștii străini își prelungesc șederea, au precizat reprezentanții BHRA. Industria turismului sugerează că speră la unele compensații din partea statului, avertizând că, în caz contrar, ar putea urma concedieri și o creștere a șomajului.

Probleme similare pentru hotelierii din Grecia

Hotelierii greci se confruntă cu probleme similare și raportează anulări masive de rezervări din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. Creșterea prețurilor la combustibil a dus și la scumpirea biletelor pentru transportul maritim, potrivit Sega.

Proprietarii de hoteluri din Grecia spun că își pierd turiștii tradiționali din Israel și Statele Unite, care renunță la vacanțele și excursiile planificate din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Președintele asociației din domeniu, Tsiklakidis, a declarat că, dacă războiul continuă, până în luna mai pierderile pentru turismul grec ar putea deveni uriașe.

Scăderea numărului de turiști este cauzată în principal de creșterea prețurilor la combustibil și transport. Tarifele pentru feriboturi au crescut cu 10%, iar costurile pentru transportul cu autobuzul – atât urban, cât și interurban – au urcat și ele. Companiile aeriene garantează menținerea numărului de zboruri în sezonul turistic, însă la prețuri mai ridicate.

Turiștii aleg destinații mai apropiate

Pe fondul acestor vești proaste, mulți turiști se reorientează către destinații mai apropiate.

În același timp, există și o tendință inversă: tot mai mulți turiști renunță la vacanțele din Egipt și Turcia și aleg insulele grecești. De exemplu, mica insulă Alonissos a devenit o destinație foarte populară pentru turiștii britanici.