”Asist de undeva, din spate la Ceremonia de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Nu, nu mă pot înghesui în față. N-am putere, n-am de ce. Stau undeva, pe ultimele rânduri. Singură, cu gândurile mele, cu durerile mele, cu cicatricile mele, cu amintirile mele. Cu întrebările mele: cum a fost oare posibil?! Întrebări fără răspuns. Întrebări pe care nu încetez să mi le pun. Și ale căror răspunsuri nu încetez să le caut. Nu, nu voi înceta să caut, să cercetez cauzele care au condus la asemenea atrocități.
Nu, nu zgândăr răni vechi pentru a stârni mila, compasiune, răzbunare. Nu, nu sunt rănile mele: eu port cicatricile unor răni vechi, de nevindecat. De neacceptat.
Citeam mai zile trecute o afirmație iresponsabilă, ambalată precaut, abil, între multe alte fraze frumoase, sforăitoare, la modă: "...nu mai știm ce comemorăm..."
Sunt a doua generație, generația a doua, port în minte și în suflet ecourile unor suferințe și umilințe pe care cuvintele nu le pot descrie. Și totuși, se cuvine. Trebuie. E datoria noastră, a tuturor.
Țineți seama de avertismente. Priviți și înțelegeți provocările și pretextele care au condus la tragedia umanității.
Nu, nu piatra a zburat prima. Nu bâta, nu glonțul. Ci cuvântul. Vorba. Sloganuri și lozinci in numele unor frumoase idealuri. Vorbe, discursuri, cuvinte. Violențele, atrocitățile, incendiile, crimele au fost precedate de ideologii, teorii, vorbe. Gândul meu se îndreaptă către Victimele Holocaustului: fie memoria lor binecuvântată!
Gândul meu se îndreaptă și către cei Drepți Între Popoare. Cei care și-au riscat viețile, reputația, poziția în societate; cei care au înotat împotriva unui curent general, susținut, alimentat nu de puține ori de ”elitele” vremurilor lor.
Mă opresc aici. Postarea mea începe sa semene a discurs.
Nu, mă gândesc. Îmi amintesc. Mă întreb.
Pace.
Mulțumim, domnule Președinte!” a scris actrița Maia Morgenstern, pe Facebook.
Mesajul președintelui
Astăzi, președintele Klaus Iohannis a participat la ceremonia dedicată Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului, unde a transmis:
”Domnule Președinte al Federației Comunităților Evreiești din România,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Domnule Prim-ministru,
Doamnelor și domnilor miniștri și parlamentari,
Distinși reprezentanți ai cultelor religioase,
Excelențe,
Doamnelor și domnilor,
Vă mulțumesc pentru invitație!
Apreciez modul în care continuați misiunea onorantă de a reprezenta comunitatea evreiască din România, având necontenit în amintire personalitatea remarcabilă a domnului Aurel Vainer, un exemplu veșnic al toleranței, respectului, modestiei și demnității, cel care pe tot parcursul vieții sale a promovat dialogul interetnic și interconfesional.
Am primit cu profundă tristețe vestea plecării dintre noi a domnului Liviu Beris, un supraviețuitor al Holocaustului care a vorbit deschis despre propria tragedie, având convingerea că doar prin înțelegerea răului, acesta poate fi înlăturat.
Printre noi mai sunt astăzi puțini dintre cei care au trăit ororile Holocaustului.
Mărturiile și exemplele lor de umanitate, iertare și speranță trebuie păstrate și prețuite de către noi toți.
Templul Coral, acest leagăn sacru al comuniunii și al iubirii, a fost ținta urii dezlănțuite asupra evreilor în timpul Pogromului de la București, în care credincioșii au fost vânați și uciși cu bestialitate.
Pe străzile Capitalei, în ianuarie 1941, criminalii au vandalizat și au ars sinagogi, au zdrobit destinele a mii de oameni nevinovați prin cele mai atroce torturi, toate aceste orori fiind parte a unui plan diabolic de exterminare în masă.
27 ianuarie, data când la nivel internațional sunt comemorate victimele Holocaustului, a marcat în anul 1945 ziua în care dezlănțuirea malefică a urii absolute față de evrei și romi a fost oprită.
Cei care supraviețuiseră infernului, cu trupurile schingiuite și firave, pășeau învingători în fața morții.
Însă pentru șase milioane de persoane, ziua eliberării nu a mai venit.
Aduc un pios omagiu victimelor Holocaustului și reiterez angajamentul ferm de a nu uita și de a transmite generațiilor viitoare misiunea prezervării memoriei Holocaustului.
Promovarea drepturilor și a libertăților fundamentale, respectarea adevărului istoric și înțelegerea cauzelor care au determinat apariția unor asemenea atrocități ne dau asigurări că astfel de crime împotriva umanității nu vor mai avea loc niciodată.
Astăzi, pericolele la adresa democrației îmbracă forme noi și înșelătoare. Exacerbarea antisemitismului, a xenofobiei, a intoleranței, a rasismului și a discriminării, încercările de reabilitare a criminalilor de război, ca și abdicarea de la apărarea valorilor supreme ale umanității pot readuce în actualitate experiențele tragice ale istoriei.
Este inacceptabil că anumite persoane sau grupuri instrumentalizează în mod cinic acest episod cumplit pentru interese politicianiste de moment.
Toate acestea riscă să pericliteze progresele pe care România le-a înregistrat în ultimii ani în domeniul asumării trecutului și combaterii extremismelor.
Este imperativ ca fiecare dintre noi să spună un „NU!” hotărât urii, minciunii, dezinformării, teoriilor conspirației, pentru că doar așa poate fi garantată respectarea valorilor și a principiilor democratice.
Pandemia de COVID-19 a amplificat virulența atacurilor antisemite și a creat un cadru propice răspândirii teoriilor conspirației și a dezinformărilor.
Să nu închidem ochii în fața acestor pericole reale, care se ascund de multe ori abil în spatele unei clamate libertăți de expresie. Escaladarea atitudinilor și a manifestărilor antisemite, radicale și discriminatorii are loc tocmai pe fondul unei stări de apatie, când societatea nu consideră suficient de serioasă amenințarea extremistă.
Istoria ne-a arătat, fără putință de tăgadă, ce monștri pot naște abdicarea de la valorile fundamentale, disprețul față de democrație, ura și pasivitatea în fața acestor atitudini. Nu avem voie să rămânem tăcuți! O voce care spune adevărul poate stinge mai multe voci mincinoase.
Să ne implicăm, așadar, cu toții, reprezentanți ai autorităților publice și cetățeni, pentru apărarea libertăților fundamentale și pentru menținerea sănătății democrației noastre. Abuzurile și extremismele de orice fel nu pot fi tolerate și încălcarea legii trebuie ferm sancționată.
România deține instrumentele necesare pentru contracararea acestor elemente și trebuie ca toate eforturile să fie concentrate în direcția consolidării lor.
Suntem un model de bune practici în regiune, prin pașii pe care i-am făcut pentru asumarea corectă a trecutului, precum extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului.
Educația ne oferă anticorpii necesari pentru a lupta împotriva tendințelor toxice, iar cultivarea toleranței, a solidarității și a respectului față de ceilalți și față de diversitate reclădesc încrederea la nivelul societății.
Totodată, realizarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România și colaborarea cu parteneri naționali și internaționali în vederea combaterii antisemitismului sunt angajamente naționale pe care le-am reafirmat cu prilejul participării la Forumul Internațional dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului de la Malmö, de anul trecut.
Trebuie să vorbim deschis și onest despre ceea ce a fost Holocaustul, să ne asigurăm că generațiile tinere și viitoare vor cunoaște acest trecut dureros. Să nu rămânem indiferenți și martori tăcuți în fața discursului instigator la ură și să sancționăm ferm, de pe poziții democratice, fiecare derapaj!
În final, vă rog să păstrăm un moment de reculegere pentru cei dispăruți.
Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnică în inimile noastre!
Vă mulțumesc!”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
