Coronavirus - COVID 19
România în stare de urgență
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642
sau la adresa de e-mail [email protected]

Klaus Iohannis-Emil Constantinescu, asemănări și deosebiri. Principalul consilier prezidențial, dezvăluiri din culise

Val Vâlcu / 28 dec 2014 / 17:57

Victoria surpriză a lui Klaus Iohannis are un corespondent în 1996, când un outsider îl învingea în finală pe Ion Iliescu. Emil Constantinescu a ajuns la Cotroceni, aducând prima schimbare de regim după Revoluție. Istoricul Zoe Petre, principalul consilier prezidențial, a identificat pentru DCNews câteva asemănări și deosebiri între cele două situații. Ca și Iohannis, Constantinescu a urcat rapid în sondaje, fiind investit cu încredere de mai mulți români decât cei care îl votaseră. Atacurile la administrația Constantinescu au început cu consilierii săi, ca și în cazul lui Iohannis. Încrederea în noul președinte s-a păstrat la cote înalte mai bine de un an și jumătate, își amintește Zoe Petre.

”Cu Emil Constantinescu presa a fost relativ corectă, din decembrie 1996 până în vara anului 1998, ne-a declarat istoricul Zoe Petre. Vizita în America a fost un punct de ruptură, când au început să-i caute nod în papură. Au numărat câți erau în sală, când s-a adresat Congresului, l-au făcut în fel și chip, fiindcă s-a folosit  de prompter. Dar și Bill Clinton, când a venit la București, a folosit un prompter. E chiar recomandat ca un președinte să nu vorbească la inspirație, ci să citească discursuri cumpănite de consilieri. Când fiecare cuvânt este analizat de cancelarii străine, cum și noi analizam fiecare cuvânt al altora...”.

Liiceanu mi-a spus: Zoe...

Deci, încrederea în președinte nu se pierde în câteva luni?

”În cazul lui Emil Constantinescu, după primul an la Cotroceni, avea spre 70%  încredere.  Abia în a doua parte a mandatului încrederea a scăzut. De altfel, Liiceanu mi-a și spus, cu un aer solemn, la finalul lui 1997: Zoe, s-a comportat infinit mai bine decât mă așteptam!”.

Nu avea încredere în propiul candidat?

”Monica Lovinescu își amintește, în memoriile recent publicate, că toată vara anului 1996 au stat pe capul ei să nu cumva să iasă Emil Constantinescu. Așa sunt intelectualii, orgolioși. Nu acceptă ca unul dintre ei să facă mai mult decât au reușit ei înșiși. Dacă e activist de partid, sau marinar, e bine”.

 

Constantinescu avea un avantaj, ca rector

 

Consilierii au fost atacați din prima clipă, ca și astăzi?

”Doar pe  mine m-a atacat, un singur ziar, la pachet cu Dan Petre. Ceea ce se întâmplă astăzi este diferit. Tismăneanu îl atacă dezlănțuit pe Muraru, dar poate fi bănuit de resentimente personale. Nu are credibilitate. Dar astăzi avem internetul, sunt sute de site-uri”.

Constantinescu venea dintr-un ONG. Nu îi impunea partidul consilierii, dar nici nu avea o echipă...

”Klaus Iohannis a depins integral de structurile de partid, pentru a fi ales, la fel ca Emil Constantinescu, care era membru al Alianței Civice și depindea de PNL și PNȚCD. Iohannis a venit în partid de puțină vreme, nu a avut timp să își construiască o echipă de consilieri. Nici noi nu aveam o echipă. Dar, exista un avantaj: Constantinescu fusese rectorul Universității, existau solidarități universitare, deci avea acces la personalități de mare suprafață din lumea universitară”.

 

PSD era total debusolat

Surpriza  alegerii a fost la fel de mare?

”Dacă nu și mai mare. PSD era total debusolat, nu se aștepta. Toată campania pregătită de Ion Iliescu pentru turul doi îl viza pe Roman. Nu aveau nimic pregătit împotriva lui Constantinescu, ei anticipau o finală Iliescu-Roman, în care Iliescu câștiga fără probleme. Le-a luat câteva luni ca să se dezmeticească, după ce au pierdut”.

 

De ce nu s-a mers la anticipate

Raportul Apartamentul, realizat de Corpul de Control al premierului Ciorbea, acuza lideri PD. Au amenințat cu retragerea de la guvernare. De ce nu s-a mers pe cartea anti-corupției, la anticipate?

”Liderii țărăniști nu au vrut să riște. Nu se știa ce se întâmplă, dacă va cădea guvernul. Poate se făcea altă majoritate, în Parlament. Niciodată nu știi cum votează parlamentarii. Serviciile erau la PSD, care între timp își revenise. Iar președintele nu a intervenit, din două motive. Prioritatea lui Emil Constantinescu era continuarea marșului spre NATO. A avea o criză de guvern, când sperai să intri în NATO, nu era de dorit. Miza intrării în NATO era mai importantă decât un apartament luat fără drept de unii lideri PSD sau PD. În plus, Constantinescu ținea la democrație, dorea ca lucrurile să fie tranșate de Parlament, nu de președinte”.

PD, sau mai precis Traian Băsescu, a ripostat, declanșând o criză de guvern.

”Da, au profitat și au răsturnat guvernul Ciorbea. A fost un moment economic foarte prost. Criza declanșată de Traian Băsescu în decembrie 1997 a înghețat mai multe proiecte și tot felul de inițiative, care ulterior n-au mai fost reluate. În 1998, criza economică a fost devastatoare”.

Ce i-a propus PNL lui Constantinescu

Popularitatea președintelui a fost afectată de criză?

”A fost un mandat greu: restructurări dureroase,  amânate din 1989, plata unor datorii imense acumulate de regimul Iliescu, război în Kosovo, reforme în toate domeniile...Putem spune că popualritatea președintelui a rezistat patru ani, la un nivel rezonabil. În 2000, s-a pierdut cel mai mult. Liderii PNȚCD aveau o grijă mai mare decât prezidențialele sau parlamentarele: să nu candideze Emil Constantinescu la șefia partidului, care îi interesa în primul rând. Au fost negocieri subterane între lideri PNL și PSD. PNL i-a spus lui Constantinescu că poate, dacă se înscrie în partid, se vor gândi dacă să-l susțină pentru un nou mandat. Iar ei aveau, deja, bătută palma cu Stolojan”.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


dcn.n-nxt.25