Acest lucru a fost stabilit, pe 12 decembrie 2024, la Consiliul JAI, la mai bine de doi ani după ce Austria și Țările de Jos au refuzat accesul total al țării noastre la spațiul de liberă circulație.

România a reușit între 2022 și 2024 să îndeplinească toate cerințele autorităților de la Viena, iar în 2023 s-a hotărât accederea țării noastre în Spațiul Schengen cu frontierele maritime și aeriene. Ulterior, după negocieri extrem de intense, Austria a ridicat vetoul și România este membru cu drepturi depline. Dar această aderare la Spațiul Schengen ar putea avea și urmări mai puțin dorite, cel puțin asta susțin unii angajatori români, potrivit Observator.

Suresh Dassanayake, un muncitor străin angajat într-o patiserie din București, e mulțumit până în prezent de salariul și condițiile de lucru din țara noastră, însă proprietarul afacerii se teme că după intrarea totală a României în Spațiul Schengen, Suresh și alți angajați străini pe care îi are ar putea să se reorienteze și să plece către Vestul Europei.

„Acum 3 ani, criza forţei de muncă se acutiza, astfel că, din lipsa de personal român, am fost nevoiţi să aducem personal din Asia“, a declarat Cristian Chiţu, proprietar patiserie.

1.000 de străini au plătit pentru a tranzita ţara noastră, cu scopul de a ajunge ilegal în vestul Europei

Potrivit unui manager de agenție de recrutare, cererea de lucru pentru România devine din ce în ce mai intensă. Ea a crescut în special după ce țara noastră a intrat cu frontierele aeriene și maritime în Spațiul Schengen. În plus, aproximativ 35% dintre angajații străini au fugit după ce țara noastră a aderat parțial la spațiul de liberă circulație. Procentul ar putea crește după 1 ianuarie 2025.

„Cererea se intensifică şi este în creştere. Pe toate domeniile, inclusiv construcţii, automotive, industrii, cât şi lucrători casnici. De regulă, salariile sunt de 3-4 ori mai mari. Ei vin să lucreze pentru bani, exact cum pleacă românii să lucreze pentru bani“, a declarat Yosef Gavriel Peisakh, manager agenţie de recrutare.

„O să se ducă liniştiţi către Franţa, Germania, tot ce înseamnă salarii mai mari. Pe aceleaşi roluri pe care le au, ar câştiga dublu. În construcţii şi în HORECA“, a declarat Sorina Faier, specialist resurse umane.

„Riscul există. Dar trebuie discutat la nivel european, să existe un registru electronic al salariaţilor. Angajatorii din UE să poată vedea daca are un contract de muncă activ sau nu, în altă ţară“, a declarat Yosef Gavriel Peisakh, manager agenţie de recrutare.

Plecarea muncitorilor asiatici ar destabiliza întreaga piaţă.

Ministerul Muncii a admis pentru acest an introducerea unui contingent de 100.000 de lucrători străini pe piața forței de muncă din România. Între timp, cel puţin 1.000 de străini au plătit pentru a tranzita ţara noastră, cu scopul de a ajunge ilegal în vestul Europei. Autorităţile au dat de urmele reţelei de trafic de migranţi şi au făcut percheziţii în mai multe judeţe.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News