În funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de Cap de primăvară, Sântion de primăvară, Ioan Dragobete, Drăgostiţele, Logodna sau însoţitul paserilor.
În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii. Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane până la Sânziene, când le aruncau pe apele curgătoare. În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e născută din surâsul zânelor (apa zânelor), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase.
În unele regiuni, exista obiceiul numit zburătorit, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor. Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, care era anunţată seara întregii comunităţi şi celor două familii, se arată pe site-ul http://calendarulortodox.ro/. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate.
Potrivit tradiției de Dragobete, în această zi bărbații trebuie să fie în relații cordiale cu toate femeile. Lor nu le era permis să necăjească femeile sau să se certe cu ele. În caz contrar, aceștia ar fi avut parte de ghinion. Conform tradiției, persoanele care plâng în această zi vor avea parte de necazuri și supărări în lunile care vor urma.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
