Grupurile de dreapta din Parlamentul European au votat joi, 8 octombrie, pentru o poziție care susține includerea Frăției Musulmane (Muslim Brotherhood) pe lista UE a organizațiilor teroriste.
Grupurile politice Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), Partidul Popular European (EPP), Patrioții pentru Europa (PfE) și Europa Națiunilor Suverane (ESN) au votat astăzi, 8 octombrie, în Parlamentul European pentru o poziție care susține includerea Frăției Musulmane pe lista UE a organizațiilor teroriste.
Votul vine la trei ani de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului și în contextul unei dezbateri tot mai intense la nivel european privind influența rețelelor islamiste, finanțarea lor și accesul organizațiilor asociate la instituțiile europene și la fonduri publice.
Eurodeputații români care au votat pentru rezoluție sunt cei din ECR, printre care Georgiana Teodorescu, Gheorghe Piperea, Adrian Axinia și Șerban Sturdza - și cei din PPE, precum Daniel Buda, Dan Motreanu sau Siegfried Mureșan.
Vlad Vasile-Voiculescu (USR, Renew) a votat împotrivă, alături de eurodeputații PSD (S&D), în timp ce Nicolae Ștefănuță (independent, Verzi/ALE) s-a abținut.
Uniunea Europeană, împotriva influenței islamiste
ECR susținea, miercuri, cu o zi înaintea votului, că Parlamentul European are „o oportunitate istorică” de a pune capăt anilor de toleranță față de Frăția Musulmană și rețelele de influență islamiste.
Lupta împotriva islamismului politic nu trebuie confundată cu ostilitatea față de musulmani, a precizat Assita Kanko, eurodeputată belgiană din partea partidului Noua Alianță Flamandă (N-VA) și coordonatoarea ECR în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European.
„Trebuie să le oferim musulmanilor din Europa posibilitatea de a-și construi o viață aici, în Europa, fără să fie amenințați de islamismul politic. Iar noi, în Europa, va trebui să decidem în această privință și, prin urmare, nu ar trebui să facem compromisuri”, a punctat aceasta.
La rândul său, grupul Grupul PPE susținea, înaintea votului, că banii contribuabililor europeni nu ar trebui să finanțeze persoane sau organizații islamiste. Céline Imart, eurodeputată care coordonează activitatea PPE pe acest subiect, a cerut ca, acolo unde regulile permit, Consiliul să includă pe lista entităților teroriste persoanele și organizațiile asociate Frăției Musulmane. Grupul a solicitat, de asemenea, un control mai strict al finanțării europene și transparență privind beneficiarii finali ai fondurilor UE.
După votul de astăzi, decizia privind eventuala includere a Frăției Musulmane pe lista UE a organizațiilor teroriste revine Consiliului UE.
Frăția Musulmană, desemnată de SUA drept organizație teroristă, în luna ianuarie
Măsura vine la 10 luni după ce Statele Unite au desemnat Frăţiile Musulmane din Egipt, Liban şi Iordania drept „organizaţii teroriste străine” și la aproape șapte luni după desemnarea aceleiași organizații, dar de acea dată din Sudan, acuzând gruparea că beneficiază de sprijin din partea Iranului.
Fondată în 1928 în Egipt, această mişcare panislamistă sunnită şi-a extins cândva influenţa în întreaga lume arabă, dar a decăzut în ultimii ani sub presiunea marilor puteri arabe.
În noiembrie 2025, preşedintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv care a declanşat acest proces de clasificare.
„Aceste desemnări reflectă primele măsuri ale unei acţiuni continue şi susţinute pentru contracararea violenţei şi destabilizării de către filialele Frăţiei Musulmane pretutindeni unde ele se găsesc”, se arată în comunicatul de presă emis în ianuarie 2026.
Frăţia Musulmană din Sudan „foloseşte o violenţă dezlănţuită împotriva civililor pentru a submina eforturile de rezolvare a conflictului din Sudan şi pentru a-şi promova ideologia islamistă violentă”, se arăta într-un comunicat al Departamentului de Stat, din luna martie.
Gruparea „a furnizat peste 20.000 de luptători războiului din Sudan, mulţi dintre aceştia primind instruire şi alte forme de sprijin din partea Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice din Iran”, a mai precizat, atunci, Departamentul de Stat.
Clasificarea drept „organizaţie teroristă străină” permite, pe lângă presiunea politică, o serie de măsuri financiare şi administrative: îngheţarea activelor, interdicţii asupra tranzacţiilor, interdicţii de călătorie în Statele Unite.
Sudanul este cuprins de un război sângeros începând cu 15 aprilie 2023, între armata generalului Abdel Fattah al-Burhan, liderul de facto al ţării de la lovitura de stat din 2021, şi paramilitarii Forţelor de Sprijin Rapid (RSF) ai generalului Mohamed Hamdan Dagalo, fostul său adjunct.
Conflictul a lăsat în urmă zeci de mii de morţi şi aproape 12 milioane de persoane strămutate, potrivit Agerpres.
