Helen Clark, fostul premier al Noii Zeelande, avertizează că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să consolideze serviciile de sănătate și asistență socială pentru a reduce cererea de droguri și a-i ajuta pe consumatori și îndeamnă UE nu se bazeze doar pe măsuri de securitate în lupta împotriva drogurilor.
Abordarea Europei față de creșterea alarmantă a consumului de droguri ilegale și a activității rețelelor de traficanți ar trebui să pună mai mult accent pe prevenirea consumului și pe tratarea utilizatorilor, decât pe măsurile de aplicare a legii, susține fostul premier al Noii Zeelande, Helen Clark, citat de Politico.
Cel mai recent plan pe termen lung al Europei pentru combaterea drogurilor de stradă a fost adoptat de statele membre UE în această vară. În calitate de președinte al Comisiei Globale pentru Politici privind Drogurile - un grup independent format din lideri mondiali și personalități publice care promovează reforma politicilor în domeniu pe baza dovezilor științifice - Helen Clark se află la Bruxelles pentru a discuta despre acest plan cu oficiali europeni.
Fostul premier al Noii Zeelande cere o abordare „echilibrată” care să se concentreze pe reducerea riscurilor
În contextul în care țările se pregătesc să implementeze planul, Clark a îndemnat Europa să adopte o abordare „echilibrată” în gestionarea consumului tot mai mare de droguri și a violenței asociate pe întreg continentul.
Aceasta presupune „investiții susținute în sănătatea publică, în tratament, în reducerea riscurilor și în respectarea drepturilor omului”, a declarat Helen Clark pentru Politico.
„Nu poți obține succesul în acest domeniu doar prin măsuri de aplicare a legii”, a spus ea, adăugând: „Această abordare nu vizează cauzele sociale ale consumului de droguri”.
Consumul de droguri, o problemă de securitate la nivel european
UE și-a publicat Strategia revizuită privind drogurile și planul de acțiune împotriva traficului de droguri în decembrie 2025. Blocul a stabilit modalități de intensificare a cooperării internaționale, de stopare a importului de droguri ilegale, de destructurare a centrelor de producție, de prevenire a recrutării tinerilor în rețelele criminale și de combatere a violenței tot mai mari asociate drogurilor, care afectează capitalele europene. Documentul vizează răspunsul Europei la această criză pentru perioada 2026-2030.
Comisia Europeană a precizat că strategia tratează consumul de droguri atât ca pe o problemă de sănătate publică, cât și ca pe o chestiune de securitate.
„Sănătatea publică și factorii sociali se află în centrul strategiei”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Politico. Au fost menționate aspecte precum prevenirea și tratamentul, reducerea stigmatizării și reintegrarea socială.
Cu toate acestea, deși strategia promovează îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate și asistență socială pentru consumatorii de droguri, „politica de sănătate rămâne, în principal, de competența statelor membre”, a adăugat purtătorul de cuvânt. După publicarea strategiei, Clark și fostul președinte polonez Aleksander Kwaśniewski au avertizat că, prin aceste planuri, UE riscă să „anuleze decenii de politici privind drogurile în Europa, bazate pe dovezi și axate pe sănătate și drepturile omului”.
Helen Clark a afirmat că strategia arată bine „pe hârtie” și include elemente solide de sănătate publică, precum apelul la îmbunătățirea accesului la tratament, creșterea gradului de conștientizare și abordarea problemelor legate de efectele nocive ale consumului de droguri. Totuși, ea a ridicat întrebarea: „În ce măsură se investește în aspectele legate de sănătate și drepturi?”
Ea a precizat că va depinde de guvernele naționale să adopte o abordare care să favorizeze alocarea unor fonduri mai mari pentru politici de sănătate și sociale menite să îi sprijine pe consumatorii de droguri.
Europa vs. SUA. Ce se întâmplă cu traficul de droguri?
Având în vedere că multe țări din UE urmează să organizeze alegeri în anii următori, există incertitudini cu privire la abordarea pe care acestea o vor adopta pentru a combate consumul de droguri.
Cantitatea de droguri confiscate în UE a crescut spectaculos între 2013 și 2023, autoritățile capturând 419 tone de cocaină în 2023, de șase ori mai mult decât în deceniul anterior.
„Este bine să ne concentrăm asupra criminalității organizate, dar infracționalitatea se va orienta acolo unde există o piață”, a declarat Clark. Lumea privește spre Europa pentru a „susține valori demne” și drepturile omului, a adăugat ea.
De cealaltă parte a ocenaului, SUA au recurs la forța militară împotriva traficanților de droguri, lansând un nou „război împotriva drogurilor” în septembrie anul trecut. De atunci, administrația președintelui american Donald Trump a efectuat zeci de lovituri aeriene asupra unor ambarcațiuni suspectate de contrabandă cu droguri în apele din apropierea Americii de Sud și Centrale, ucigând cel puțin 235 de persoane.
Legea Drogurilor în România. Consumatorii nu vor mai fi incriminați
Discuția vine în contextul în care, zilele trecute, trei senatori au depus un proiect de lege care propune dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu și sancționarea cu amendă. Proiectul de lege propune schimbarea regimului juridic al consumului propriu de droguri, prin scoaterea din sfera penală a unor fapte precum deținerea, cumpărarea sau cultivarea de droguri pentru consum propriu și sancționarea acestora cu amendă.
Inițiativa a fost semnată de senatoarea Victoria Stoiciu (neafiliat) și este susținută de senatorii Daniel Fenechiu (PNL) și Cristian Ghinea (USR).
Proiectul și-a atras critici dure atât din PSD, cât și din PNL. Corneliu Ștefan, președintele CJ Dâmbovița, s-a declarat ferm împotriva dezincriminării și a propus măsuri mai dure împotriva traficului. De asemenea, Alina Gorghiu de la PNL a precizat că proiectul actual ar transforma în contravenții mai multe fapte legate de consumul propriu de droguri, inclusiv în cazul drogurilor de mare risc.
A fost lansată chiar și o petiție de Federația Națională a Părinților Edupart, iar Federația Neguvernamentală Antidrog a transmis că statul român nu știe să gestioneze piețele subterane.
