Adunarea Parlamentară a NATO, care reuneşte 32 de ţări membre ale Alianţei, a discutat despre atacurile hibride ale Rusiei.
Adunarea Parlamentară a NATO, care reuneşte aproape 300 de parlamentari din 32 de ţări membre ale Alianţei Atlantice, a început sâmbătă la Berlin, cu un accent deosebit pe anduranţa la atacurile hibride, informează EFE.
Senatorul spaniol Javier Maroto a pronunţat discursul de deschidere la sesiunea Comitetului pentru Democraţie şi Securitate, în prezenţa ministrului de interne al landului german Hessa, Roman Poseck, care a vorbit în intervenţia sa despre "modalităţile de a face faţă atacurilor hibride împotriva infrastructurii critice".
Alte trei comisii, Apărare şi Securitate, Economie şi Securitate şi Politică, desfăşoară, atât sâmbătă, cât şi duminică, sesiuni în care parlamentari, experţi şi militari vor aborda probleme legate de provocările geopolitice actuale înainte de reuniunea plenară de luni.
Tehnologiile emergente, stabilitatea strategică și schimbările din Rusia.
Într-o altă sesiune care urmează să aibă loc sâmbătă, Comitetul pentru Securitate şi Apărare va aborda "tehnologiile emergente şi stabilitatea strategică" într-un context marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi de eforturile de descurajare ale NATO pe flancul estic al Alianţei Atlantice.
La rândul său, Comitetul Politic urmează să organizeze sâmbătă o sesiune de dezbateri pe tema "schimbărilor interne din Rusia şi ameninţarea în continuă evoluţie la adresa Occidentului", cu intervenţii anunţate ale unor experţi precum Ernest Wyciszkiewicz, şeful Departamentului pentru Rusia din cadrul Centrului pentru Studii Orientale (OSW), cu sediul la Varşovia, şi Alexander Gabuev, şeful Centrului Carnegie Rusia Eurasia din Berlin.
Luni, secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să participe la sesiunea plenară, alături de preşedintele Bundestagului german, Julia Kluckner.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este, de asemenea, aşteptat să participe luni, prin videoconferinţă, la cea de-a 72-a reuniune plenară a Adunării Parlamentare a NATO, conform Agerpres.
Putin, sub presiune în fața Occidentului. Marea Britanie se teme de "erorile de calcul" ale președintelui rus
Matthew Jones a declarat că nu consideră că Rusia urmăreşte în mod activ un război cu NATO, însă a subliniat că, din punctul său de vedere, comportamentul acesteia devine tot mai nesăbuit.
Comentariile sale au fost date publicităţii sâmbătă, în contextul în care rachete şi drone ruseşti au căzut pe teritoriul Poloniei, iar Moscova a fost acuzată că s-ar afla în spatele unei tentative de asasinat în Danemarca.
Jones a evidenţiat un tipar al acţiunilor ruseşti, incluzând atacul de la Salisbury din 2018, în care a fost utilizat agentul neurotoxic Noviciok.
"Pot spune, cu un anumit grad de certitudine, că Rusia nu urmăreşte în mod activ un război cu NATO. Totuşi, cea mai mare teamă a mea este riscul unei erori de calcul semnificative.
Putin se află sub presiune, iar acest lucru duce la o abordare mai fermă şi mai agresivă, pe măsură ce încearcă să ne sfideze.
Există prea multe exemple recente de comportament rusesc nesăbuit în care, dacă incidentul ar fi fost puţin diferit, consecinţele ar fi putut fi extrem de grave", a declarat Jones, în discursul său susţinut vineri seară, la un seminar despre serviciile de informaţii de la Cambridge, potrivit PA Media/dpa, citate de Agerpres.
El a afirmat că atacul cu drone de la aeroportul din oraşul german Leipzig a fost "cel mai flagrant exemplu recent", însă experţii în informaţii militare urmăresc, de asemenea, cu atenţie seria de scufundări ale unor nave comerciale în apele teritoriale ale României - stat membru al NATO - din Marea Neagră.
În ceea ce priveşte Regatul Unit, el a evidenţiat un atac incendiar - orchestrat cu sprijinul Rusiei - asupra unei afaceri ucrainene din estul Londrei, un alt incident în care o aeronavă de supraveghere RAF de tip Rivet Joint a fost "aproape doborâtă" deasupra Mării Negre, precum şi cazul de la Salisbury, care "a curmat o viaţă, dar ar fi putut avea consecinţe mult mai grave".
Atacul cu agentul "Noviciok" i-a vizat pe fostul spion Serghei Skripal şi pe fiica acestuia, Iulia, însă a dus la decesul lui Dawn Sturgess, după ce aceasta a intrat în contact cu substanţa neurotoxică aflată într-un flacon de parfum aruncat.


