Negocierile ONU privind schimbările climatice de la COP31 au intrat în impas, după ce Uniunea Europeană și alte state au respins proiectul acordului final.
Negocierile ONU privind clima au intrat duminică într-un blocaj, după ce preşedinţii COP31 - Turcia şi Australia - nu au reuşit să obţină un consens asupra modului în care trebuie continuată lupta împotriva schimbărilor climatice, iar Uniunea Europeană şi alte părţi au respins proiectul final al acordului, relatează Reuters.
Conferinţa, desfăşurată în staţiunea turcă Antalya şi care s-a prelungit cu circa 44 de ore, deoarece ţările nu reuşeau să ajungă la un acord asupra unui text final, a devenit cea mai lungă Conferinţă COP privind clima din istorie, depăşind recordul anterior stabilit de COP25 la Madrid în 2019, a relatat AFP.
După mai bine de două săptămâni de negocieri - care ar fi trebuit să se încheie vineri -, preşedintele COP31 din partea Turciei, Murat Kurum, a anunţat în cadrul sesiunii plenare de încheiere că acordul nu a fost aprobat.
"Este clar că există părţi în această sală care se opun acestui text. Recunoaştem că nu există un consens asupra acestui document. Prin urmare, aceste decizii nu au fost adoptate", a declarat el.
UE şi alte ţări au respins proiectul de acord la COP31
Uniunea Europeană s-a opus duminică adoptării unui proiect de decizie finală care nu făcea referire la combustibilii fosili.
"Nu vom aproba o decizie (...) care nici măcar nu menţionează combustibilii fosili, care sunt principalul motor al schimbărilor climatice", a anunţat în timpul sesiunii plenare ministrul pentru climă din Irlanda, Darragh O'Brien, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE.
Preşedinţia irlandeză a Consiliului UE a acuzat totodată că COP31 "a fost luată ostatică de statele petroliere" şi a cerut "reluarea de la zero" a proceselor conferinţelor ONU privind clima.
De altfel, responsabilul pentru climă al Uniunii Europene, Wopke Hoekstra, a declarat duminică reporterilor din Antalya că în opinia sa Summitul pentru Climă (COP31) s-a încheiat oficial după ce UE a respins textul deciziei finale.
"Ei bine, am ajuns la concluzia, şi nu numai noi, ci, încă o dată, mulţi alţii din lumea dezvoltată şi în curs de dezvoltare au declarat anterior Preşedinţiei, că acest text este departe de standardul minim. Chiar şi aşa, au decis să-l prezinte", a declarat el.
El a adăugat că nu au fost singurii care l-au respins şi, prin urmare, "acest text nu este acceptat de Conferinţa Părţilor", ceea ce "lasă deschisă posibilitatea" ca acestea să continue să lucreze, "dar nu astăzi", a spus el, citat de EFE.
Reprezentanta Panama a indicat ulterior că şi ţara sa se va opune oficial adoptării textului.
În rândul unor ţări a crescut frustrarea faţă de cele mai recente proiecte de declaraţii difuzate de preşedinţia COP, care nu menţionau în mod explicit planuri de eliminare treptată a petrolului, gazelor şi cărbunelui - o solicitare care s-a lovit de opoziţia unor naţiuni producătoare de petrol, precum Arabia Saudită, notează dpa.
Arabia Saudită pune la îndoială grupul de experţi climatici, iar Rusia critică UE şi Panama
În urma vetourilor anunţate de UE şi Panama la sesiunea plenară de închidere a Summitului COP31 privind clima de la Antalya, Arabia Saudită a pus la îndoială grupul de experţi în mediu al IPCC, în timp ce Rusia a criticat direct UE şi Panama, scrie EFE.
IPCC este Grupul interguvernamental al ONU privind schimbările climatice, organism ştiinţific înfiinţat în 1988, a cărui misiune este de a evalua cunoştinţele disponibile despre schimbările climatice, cauzele acestora, impactul acestora şi posibilele răspunsuri, pentru a informa factorii de decizie politică.
IPCC "etichetează tehnologiile de captare, utilizare şi stocare a carbonului drept greenwashing (dezinformare ecologică - n.r.). Se implică IPCC în greenwashing? Avem nevoie de un răspuns la această întrebare", a întrebat ironic reprezentantul monarhiei din Golf, unul dintre principalii producători de petrol din lume şi reprezentant al Grupului Arab, care include aproximativ douăzeci de ţări.
Delegatul saudit a criticat IPCC pentru că a respins captarea carbonului ca tehnologie cheie pentru prevenirea depăşirii pragului de 1,5 grade Celsius la încălzirea globală, o problemă care a fost practic trecută cu vederea în textul final al COP31 publicat de preşedinţia turco-australiană, dar care era o "linie roşie" pentru UE.
"Credem că schimbările climatice necesită ca toate soluţiile să fie puse la dispoziţie şi ca ţările să aleagă între aceste soluţii în funcţie de circumstanţele lor naţionale", a declarat el.
La rândul său, reprezentantul Rusiei a criticat vehement poziţia statului Panama şi a amintit că eliminarea treptată a combustibililor fosili în modul dorit de ţara din America Centrală ar afecta în cele din urmă cele mai vulnerabile ţări din cauza creşterii preţurilor la energie.
De asemenea, el a criticat UE, susţinând că, atunci când vorbeşte despre ajutor pentru ţările în curs de dezvoltare pentru a combate schimbările climatice, blocul european profită, într-un fel, de pe urma acestor ţări, deoarece "două treimi din acest ajutor constau în împrumuturi cu dobânzi la rata pieţei".
La rândul său, purtătorul de cuvânt al delegaţiei chineze a declarat că Beijingul a ales să accepte ultima versiune a proiectului de acord, anunţă Reuters.
Frustrări tot mai mari
Negocieri dificile între delegaţi din aproape 200 de ţări au început la Antalya în urmă cu aproximativ două săptămâni; printre principalele puncte de divergenţă se numără obiectivul de a accelera electrificarea, precum şi disputa privind alocarea fondurilor de ajutor promise ţărilor în curs de dezvoltare.
Un proiect de declaraţie, făcut public joi, a stârnit o frustrare şi mai mare în rândul multor ţări, întrucât nu menţiona combustibilii fosili. Petrolul, gazele şi cărbunele - principalii factori care contribuie la schimbările climatice - nu au fost menţionaţi nici în versiunile publicate de atunci încolo.
În schimb, cea mai recentă variantă face trimitere la un acord convenit în cadrul summitului climatic din 2023, desfăşurat la Dubai, prin care ţările s-au angajat să renunţe treptat la combustibilii fosili.
În etapele finale ale negocierilor, UE şi o serie de ţări aliate - între care state insulare mici, ţări din Africa şi America Latină, precum şi naţiuni mai puţin dezvoltate - au lansat un ultimatum, solicitând o mai mare ambiţie în ceea ce priveşte acţiunile climatice.
Cu peste 130 de ţări, acest grup reprezintă o majoritate clară în rândul celor aproape 200 de state care participă la COP31, remarcă dpa.
Eşecul negocierilor se produce într-un an puternic marcat de efectele încălzirii globale
Eşecul negocierilor se produce într-un an marcat de unele dintre cele mai distructive efecte ale încălzirii globale - precum valurile de căldură extremă din Europa şi inundaţiile provocate de topirea gheţarilor în Nepal -, evenimente umbrite însă de cerinţele impuse de conflicte armate şi de nemulţumirea publică faţă de creşterea vertiginoasă a costului vieţii, comentează Reuters.
Ultimul blocaj major în cadrul negocierilor ONU privind clima a avut loc la Copenhaga, în 2009, când ţările nu au reuşit să adopte Acordul de la Copenhaga prin consens - un eşec pentru diplomaţia multilaterală privind clima.
Australia, care a condus negocierile, şi Turcia, ţara gazdă, au elaborat mai multe variante ale unui text ce urmărea să găsească un compromis între nevoile naţiunilor cele mai vulnerabile la schimbările climatice şi cele ale ţărilor ale căror economii depind de producţia sau consumul de combustibili fosili.
Documentul recunoştea, pentru prima dată, că încălzirea globală riscă să depăşească pragul de 1,5 grade Celsius - o limită pe care statele au încercat să o menţină - şi solicita, totodată, accelerarea dezvoltării tehnologiilor de eliminare a carbonului, pentru a putea, în cele din urmă, să inverseze această depăşire a pragului.
Însă încercarea de a obţine un consens a eşuat, criticii textului considerându-l lipsit de ambiţie.
Procesul COP reprezintă principalul mecanism prin care ţările îşi coordonează eforturile de a limita încălzirea globală. Summitul său anual este considerat o oportunitate importantă de a semnala faptul că naţiunile sunt dispuse să colaboreze pentru a găsi soluţii şi pentru a contribui la finanţarea rezolvării numeroaselor probleme cauzate de creşterea temperaturilor.
Deşi eşecul de a ajunge la un acord asupra unei declaraţii politice la Antalya constituie o lovitură serioasă adusă eforturilor de intensificare a acţiunilor la nivel internaţional, acesta nu anulează obligaţiile asumate în cadrul summiturilor anterioare şi nici nu elimină cadrele tehnice şi juridice care guvernează acţiunea multilaterală împotriva schimbărilor climatice, conform Agerpres.


