Federația Națională a Părinților Edupart a lansat o petiție împotriva proiectului depus la Senat privind dezincriminarea drogurilor pentru consum propriu.
Proiectul de lege depus la Senat, care propune dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu, a stârnit controverse în spațiul public și reacții dure. Inițiativa a fost depusă de senatoarea Victoria Stoiciu și susținută, printre alții, de Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL).
În acest sens, Federația Națională a Părinților Edupart a lansat o petiție prin care cere Parlamentului să respingă proiectul B544/2026 depus la Senat, considerând că acesta relaxează legislația privind drogurile fără să ofere soluții reale de prevenție și intervenție, în special pentru minori.
Copiii României nu au nevoie de un semnal public de toleranță mai mare față de droguri
”Copiii României au nevoie de protecție, prevenție și intervenție reală, nu de un semnal public de toleranță mai mare față de droguri. Federația Națională a Părinților Edupart lansează această petiție națională și îi invită pe părinți, bunici, profesori, medici, psihologi, specialiști, reprezentanți ai societății civile și pe toți cetățenii preocupați de viitorul copiilor să ceară respingerea propunerii legislative B544/2026.
Ce cerem Parlamentului României:
Respingerea proiectului B544/2026 în forma actuală care relaxează legislația fără a oferi soluții reale.
Construirea unei rețele funcționale de prevenție, evaluare, tratament și recuperare în toate județele.
Un regim special de intervenție pentru minori, centrat pe familie, evaluare obligatorie și prevenirea recidivei.
Dezbatere parlamentară națională reală cu participarea asociațiilor reprezentative de părinți, medici și specialiști”, se arată în textul petiției intitulate Opriți Legea Drogurilor lui Ghinea - Cerem Parlamentului României respingerea proiectului B544/2026! Petiția poate fi semnată AICI!
Revendicări oficiale adresate Parlamentului României pentru stoparea proiectului de lege privind dezincriminarea
”1.Respingerea proiectului B544/2026 în forma actuală.
2.Menținerea unui cadru juridic ferm privind drogurile, concomitent cu extinderea reală a alternativelor medicale, psihologice și sociale pentru consumatori și persoanele dependente.
3.Realizarea unei evaluări naționale de impact înaintea oricărei modificări a politicii penale, care să analizeze separat efectele asupra minorilor, consumului în școli, accesibilității drogurilor, traficului, criminalității organizate și sistemului de sănătate.
4.Publicarea punctelor de vedere oficiale ale Ministerului Sănătății, Ministerului Educației, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) și ale celorlalte instituții cu atribuții în domeniu.
5.Organizarea unei dezbateri parlamentare naționale reale, cu participarea organizațiilor reprezentative ale părinților, medicilor, psihologilor, specialiștilor în adicții, DIICOT, Poliției Române, societății civile și reprezentanților tinerilor.
6.Construirea, înaintea oricărei relaxări legislative, a unei rețele funcționale de prevenție, evaluare, tratament și recuperare, accesibilă în toate județele României.
7.Un regim special de intervenție pentru minori, centrat pe familie, evaluare medicală și psihologică obligatorie, prevenirea recidivei și recuperare, împreună cu analizarea unui mecanism care să elimine teama de solicitare a ajutorului medical în situații de supradoză.
Ce arată datele din Canada, Oregon (SUA), Portugalia
British Columbia, Canada: Posesia drogurilor a fost dezincriminată experimental din 2023. Un studiu publicat în JAMA în aprilie 2025 arată că măsura nu a fost asociată cu nicio reducere a spitalizărilor sau a deceselor. În ianuarie 2026, guvernul provinciei a anunțat că nu va prelungi experimentul, iar posesia oricărei cantități de droguri este din nou ilegală.
Oregon, SUA: A dezincriminat posesia în 2021, iar în septembrie 2024 a recriminalizat posesia substanțelor controlate, după ce sistemul de sănătate promis nu a putut susține povara.
Portugalia: A construit o rețea complexă de Comisii de Descurajare, praguri stricte raportate la 10 zile de consum și evaluare obligatorie. A prelua numai dezincriminarea fără infrastructura medicală și socială nu înseamnă „modelul portughez”, ci un pericol major pentru societate!
Consumatorul de droguri trebuie ajutat!
Federația Națională a Părinților Edupart spune foarte clar: persoanele dependente au nevoie de tratament, tinerii aflați în consum au nevoie de intervenție și recuperare, iar familiile au nevoie de sprijin. Nu dorim ca viața unui adolescent să fie distrusă prin stigmatizare sau printr-un răspuns penal disproporționat, dar nici transformarea problemei într-o simplă contravenție nu reprezintă tratament.
Legea română actuală permite deja o abordare medicală:
Art. 19 din Legea nr. 143/2000 permite procurorului să dispună evaluarea consumatorului în vederea includerii lui în circuitul integrat de asistență, iar pentru consumatorii minori evaluarea este obligatorie.
Art. 20 permite instanței, atunci când consumatorul respectă programul integrat de asistență, să renunțe la aplicarea pedepsei sau să amâne aplicarea acesteia.
România nu trebuie să aleagă între „închisoare” și „medic”: putem păstra un instrument juridic ferm și, în același timp, putem construi un sistem în care consumatorul este orientat rapid către tratament.
Obligația legală a statului față de copii
Art. 93 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, stabilește explicit:
„Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante și substanțe psihotrope.”
Legea obligă autoritățile să dezvolte programe de prevenție, consiliere și recuperare și, foarte important, un sistem de informare publică destinat să reducă toleranța în ceea ce privește consumul de droguri, mai ales în rândul copiilor. Tot aceeași lege obligă autoritățile publice să pună interesul superior al copilului înaintea altor considerente în toate deciziile care îl privesc.
Ce mesaj transmite România unui adolescent atunci când fapte care astăzi sunt infracțiuni devin simple contravenții, sancționate cu amenzi de cel mult 3.000 de lei?”, transmite Federația Națională a Părinților Edupart.
”Mai multe probleme trebuie clarificate!”
De asemenea, fosta ministră a Justiției Alina Ghorghiu afirmă că România are nevoie de prevenție, tratament și recuperare, însă și de instrumente eficiente pentru combaterea traficului. Alina Gheorghiu se opune proiectului legislativ și cere o evaluare riguroasă a impactului unei asemenea modificări legislative.
Totodată, președintele CJ Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a criticat proiectul de lege din Senat privind dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu și cere măsuri mai ferme împotriva traficului.
Ce prevede proiectul de lege controversat inițiat de Victoria Stoiciu și susținut de Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL)
Conform proiectului, deținerea, cultivarea, producerea, fabricarea, cumpărarea sau alte activități legate de droguri de risc, atunci când sunt făcute în scopul consumului propriu, ar urma să constituie contravenții, nu infracțiuni.
„(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei”, se arată în proiect.
Pentru drogurile de risc, amenda propusă este cuprinsă între 1.000 și 1.500 de lei. În cazul drogurilor de mare risc, amenda ar fi între 1.500 și 3.000 de lei.
Proiectul prevede sancțiuni și pentru introducerea sau scoaterea din țară, respectiv importul sau exportul de droguri pentru consum propriu. În aceste cazuri, amenda ar fi cuprinsă între 1.500 și 2.000 de lei pentru drogurile de risc și între 2.000 și 3.500 de lei pentru drogurile de mare risc.
Amenzile ar putea fi majorate atunci când faptele sunt comise în anumite locuri, precum școli, spitale, unități militare sau spații în care se desfășoară spectacole. Majorarea ar urma să se aplice și în cazul unor categorii de persoane, între care cadrele medicale sau persoanele care au atribuții de control. Senatoarea Victoria Stoiciu a mai declarat că legislația actuală pune accentul pe sancționarea consumatorilor, în detrimentul combaterii traficului de droguri.
