Consilierul prezidențial pentru Afaceri Europene, Valentin Naumescu, confirmă că România se află printre cele zece state europene care au cerut relaxarea mecanismului ETS (Emission Trading System).
Consilierul prezidențial pentru Afaceri Europene, Valentin Naumescu, a confirmat că România se află printre cele zece state europene care au cerut relaxarea mecanismului ETS (Emission Trading System), astfel încât să fie reduse aceste taxe, care afectează competitivitatea industrială și veniturile consumatorilor. Taxarea emisiilor este principalul mecanism de decarbonizare al Green-Deal.
Lista statelor europene care vor reducerea taxelor Green-Deal
De asemenea, Italia, Polonia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, România și Slovacia se opun introducerii de noi taxe pentru combustibilii fosili folosiți la încălzirea locuințelor și transport.
De cealaltă parte, state precum Suedia au promis că vor bloca orice încercare de a slăbi schema de decarbonizare propusă de Uniunea Europeană. Un sistem ETS mai slab ar fi dăunător atât pentru climă, cât și pentru competitivitatea Europei, iar companiile care au investit miliarde de euro în tranziția verde nu ar trebui dezavantajate, a susținut ministrul de Externe suedez, Jessica Rosencrantz, într-un interviu acordat Politico.
Cele zece state care vor relaxarea ETS au agreat o poziție comună pe care au comunicat-o ieri Comisiei Europene.
”Se dorește o abordare realistă, echilibrată, sustenabilă, predictibilă, care să țină cont de specificul și circumstanțele naționale, să prelungească perioada de alocare a certificatelor gratuite și să nu scoată INDUSTRIA EUROPEANĂ definitiv din zona competitivității globale.
Declarație comună
Președintele României a vorbit de mai multe ori în ultimele luni despre nevoia revizuirii și relaxării mecanismului ETS, a scris Naumescu pe pagina sa de Facebook, unde a publicat și declarația comună:
”Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii contribuie la reducerea emisiilor de peste 20 de ani. Reforma sa iminentă reprezintă o oportunitate importantă de adaptare la provocările actuale cu care se confruntă industria europeană și sectorul de producere a energiei electrice.
Sistemul trebuie să ofere predictibilitate și să țină seama de noile priorități europene: creșterea competitivității (inclusiv prin prețuri accesibile la energie), securitatea și reziliența, precum și menținerea unei baze industriale solide. Sistemul, care și-a dovedit eficiența în reducerea emisiilor de CO2, trebuie acum transformat într-o componentă a politicii industriale emergente a UE.
Având în vedere acest lucru, solicităm o reformă pragmatică și echitabilă a EU ETS, care să vizeze transformarea Europei într-o putere industrială. Prioritățile prezentate mai jos nu exclud alte priorități pe care semnatarii le-ar putea urmări.
Solicităm Comisiei să ia în considerare următoarele elemente în propunerea sa:
- Traiectoria de reducere
Susținem o traiectorie clară și realistă de reducere a emisiilor. Sistemul actual, care impune sectoarelor energiei și industriei atingerea unor niveluri de emisii aproape de zero încă din anul 2039, va determina relocarea industriilor în afara Europei. Prin urmare, este necesară prelungirea orizontului de timp pentru plafonul ETS, astfel încât acesta să se apropie de anul 2050. Această ajustare trebuie introdusă cât mai curând posibil, întrucât industriile noastre se află sub o presiune acută, confruntându-se cu costuri imediate și ireversibile.
2. Alocarea gratuită
Metodologia de referință trebuie revizuită rapid prin două fluxuri de lucru complementare. Revizuirea rapidă în curs ar trebui să abordeze urgent reperele de rezervă pentru a se asigura că alocarea gratuită continuă să atenueze eficient relocarea emisiilor de carbon pentru perioada de alocare 2026. În același timp, revizuirea mai amplă a ETS ar trebui să revizuiască în mod cuprinzător metodologia de referință pentru produs pentru a reflecta mai bine realitățile tehnologice și industriale.
Condiționalitatea bazată pe stimulente, legată de investiții, poate fi luată în considerare pentru alocări suplimentare, atât de necesare, pentru sectoarele aflate în măsură să depună eforturi suplimentare. O condiționalitate generală aplicată tuturor alocărilor gratuite ar impune o nouă presiune puternică asupra sectoarelor industriale deja aflate în dificultate. Alocarea gratuită nu este o recompensă, ci o necesitate care oferă protecție împotriva relocării emisiilor de carbon. Eliminarea treptată a alocării gratuite în sectoarele acoperite de CBAM ar trebui întreruptă până când acest nou instrument își dovedește eficacitatea.
3. Circumstanțele naționale
Revizuirea trebuie să facă sistemul mai flexibil pentru a permite luarea în considerare a circumstanțelor naționale specifice, cum ar fi mixul energetic sau PIB-ul pe cap de locuitor. De asemenea, revizuirea trebuie să asigure condiții de concurență echitabile pentru ca toate țările să își continue căile de transformare. Acest lucru ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în toate mecanismele de finanțare ETS.
4. Previzibilitatea prețurilor
ETS are impact atât asupra prețurilor la energie, cât și asupra bunurilor manufacturate. Întrucât amprenta de carbon nu este elementul principal al competitivității globale, prețul CO2 trebuie să fie previzibil și imun la speculații. De asemenea, ar trebui să fie accesibil pentru a menține competitivitatea UE la nivel global.
5. Sectorul maritim
Deși se urmărește obiectivul decarbonizării sectorului, este necesar să se țină seama în mod corespunzător de competitivitatea sistemului portuar european. Revizuirea ar trebui să evite fenomenul neintenționat de relocare a emisiilor de carbon, prevenind transferul traficului de la huburile de transbordare din UE către porturi din țări terțe învecinate. De asemenea, aceasta ar trebui să sprijine o soluție globală în cadrul OMI, să mențină derogări adecvate pentru serviciile publice esențiale și să continue procesul de simplificare administrativă.
6. Sectorul aviației
Revizuirea sistemului ETS pentru aviație ar trebui să țină seama de caracteristicile specifice ale transportului aerian internațional, de nevoile sectorului și de evoluția negocierilor privind CORSIA, asigurând totodată condiții de concurență echitabile pentru operatorii europeni.
7. ETS2
Acceptarea publică este o condiție prealabilă pentru credibilitatea mecanismelor de stabilire a prețului carbonului și a politicilor climatice în general. ETS2 este un instrument deosebit de sensibil din punct de vedere social, care afectează în principal gospodăriile cele mai vulnerabile, deja puternic afectate de criza prețurilor la combustibil. Cetățenii europeni nu ar trebui să se confrunte cu noi taxe climatice în actualul context economic și geopolitic. Prin urmare, ETS2 ar trebui abordat direct în cadrul revizuirii și reevaluat cu atenție".
