Cîmpeanu: 1.391 de şcoli, finanţate cu 190 de milioane de euro prin Programul de Reducere a Abandonului Şcolar asumat în PNRR

'Avem stadiul de îndeplinire a jaloanelor, din perspectiva Ministerului Educaţiei. Este vorba (...) de trei jaloane care stau în dreptul Ministerului Educaţiei. Cel mai complex dintre acestea este Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar. Am definitivat procesul de selecţie a acestor şcoli care vor beneficia în prima rundă de finanţare prin Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, care este o componentă importantă a proiectului 'România educată', a declarat Cîmpeanu.

'Jalonul era minimum 750 de şcoli care să poată fi finanţate. Vă informez cu această ocazie că avem 1.391 de şcoli care vor fi finanţate în această primă rundă. 1.391 de şcoli vor fi finanţate, în raport cu ceea ce ne-am asumat, cel puţin 750. Suma totală cu care vor fi finanţate aceste şcoli este de aproape 190 de milioane de euro, plus TVA. Finanţarea medie per şcoală înseamnă 136.000 de euro - 136.600 de euro', a declarat Sorin Cîmpeanu, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Citește și Noua structură a anului școlar. Se renunță la semestre și trimestre, se trece la module

El a precizat că, dintre cele 1.391 de şcoli care vor fi finanţate, 1.114 sunt în mediul rural.

'277 de şcoli sunt în mediul urban - în general, în mediul urban mic. Din cele 1.391 de şcoli, sunt doar trei colegii naţionale. Este vorba de două colegii naţionale din Reşiţa şi de un colegiu naţional din Petroşani. Aceste colegii naţionale, şi coroborat cu locaţia, se confruntă cu un risc ridicat de abandon şcolar', a completat ministrul.

Al doilea jalon din PNRR

Referindu-se la al doilea jalon din PNRR ce ţine de Ministerul Educaţiei, Cîmpeanu a menţionat că este vorba de un ordin de ministru prin care se definesc standardele tehnice de dotare a claselor din şcolile româneşti şi a laboratoarelor de informatică.

'Dacă ne referim la clasele în care învaţă elevii din România, o reformă pe care o apreciez ca fiind radicală este aceea a trecerii de la stilul clasic, cu creta pe tablă, la tabla inteligentă, interactivă. Sunt în măsură să vă precizez că e vorba de accesul tehnologiei de ultimă oră. Aceste table interactive pe care le dorim în fiecare clasă din şcolile româneşti nu necesită un proces foarte complicat de utilizare şi acele cadre didactice care sunt mai puţin familiarizate încă cu mediul digital vor putea să scrie normal pe acea tablă, exact aşa cum scriu şi cu creta, având avantajul că ceea ce predau la clasă se poate transfera, ştiţi foarte bine, instantaneu, pe telefoane, tablete, laptopuri pe care le utilizează elevii. Deci insist asupra acestei reforme, pentru că este o schimbare radicală a şcolilor româneşti', a explicat ministrul.

Cîmpeanu a subliniat că pentru laboratoarele de informatică Ministerul Educaţiei a considerat că trebuie să lase o libertate mult mai mare, deoarece diferenţa între şcoli este foarte mare

'Sunt şcoli care au laboratoare de informatică şi care vor avea nevoie de finanţare doar pentru completarea sau pentru actualizarea nivelului tehnologic şi sunt alte şcoli care nu au deloc laboratoare de informatică. Prin definirea acestor standarde tehnice de echipare, am intenţionat să lăsăm libertate şcolilor', a completat ministrul. Al treilea jalon, a adăugat el, se referă la semnarea unui contract de asistenţă tehnică cu Banca Mondială pentru monitorizarea Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, pentru transformarea digitală a educaţiei şi pentru guvernanţă.

'Acest contract a fost semnat de către Ministerul Educaţiei şi în cursul acestei zile va fi semnat de către Banca Mondială. M-am asigurat de acest lucru pe parcursul întrevederii pe care am avut-o ieri cu directoarea Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, în pregătirea unei vizite pe care o face în România preşedintele Băncii Mondiale într-un termen de două săptămâni', a mai precizat Cîmpeanu. 

Cîmpeanu: Vor fi adăugate locuri la clase pentru elevi ucraineni

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, miercuri, că se pregăteşte o ordonanţă de urgenţă prin care vor fi prevăzute, prin derogare de la Legea educaţiei naţionale, locuri pentru elevii ucraineni, suplimentar faţă de numărul maxim de copii care pot fi şcolarizaţi într-o clasă.

'În proiectul ordonanţei de urgenţă pe care Ministerul Educaţiei îl are în pregătire, alături de această adaptare la noile realităţi, prin introducerea posibilităţii de a dezvolta activităţi online prin mijloace electronice, informatice şi de comunicaţii specifice, în cadrul formei de învăţământ cu frecvenţă, mai avem şi alte modificări pe care le avem în vedere. Este vorba de o modificare la Legea educaţiei naţionale prin care, prin derogare, prin excepţie, faţă de numărul maxim de elevi în clasă care pot fi şcolarizaţi, (...) se adaugă, separat faţă de acest maxim, locuri pe care vor fi înmatriculaţi elevi ucraineni în situaţia în care vor dori acest lucru. Acest lucru a fost făcut pentru a nu afecta în niciun fel accesul elevilor români', a declarat Cîmpeanu, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

1.000 de elevi ucraineni înscrişi în calitate de audient în şcolile româneşti

El a precizat că, în momentul de faţă, sunt peste 1.000 de elevi ucraineni înscrişi în calitate de audient în şcolile româneşti. Totodată, 50 de cadre didactice ucrainene s-au alăturat celor peste 240 de profesori români care pot preda în limba ucraineană. Proiectul de OUG vizează şi prelungirea termenelor pentru acreditarea unităţilor de învăţământ preuniversitar.

'Având în vedere specificul perioadei de criză pe care am traversat-o şi, îmi place să cred, ne apropiem de încheiere, aceste termene care sunt opozabile pentru evaluarea în vederea acreditării unităţilor de învăţământ preuniversitar se prelungesc de drept până la finele anului şcolar 2022 - 2023. Deci, este vorba de luna iunie 2023. În acest timp, vor fi o serie de modificări aşteptate în procesul de evaluare organizat de către ARACIP', a menţionat ministrul.

Potrivit acestuia, ordonanţa va reglementa şi o solicitare mai veche care vizează extinderea duratei studiilor de licenţă în domeniul Artele spectacolului de la trei la patru ani, în acest fel România aliniindu-se practicilor internaţionale în domeniu, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News