Alegeri în Belarus. Lukașenko candidează pentru încă un mandat la conducerea ţării

Belarușii au votat duminică într-un scrutin care ar urma să îi ofere președintelui Aleksandr Lukașenko încă cinci ani la conducere. Lukașenko, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a consolidat legăturile cu Rusia în contextul războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Lukașenko, în vârstă de 70 de ani, a permis Rusiei să folosească teritoriul Belarusului ca punct de lansare pentru invazia din 2022 și a acceptat, anul trecut, amplasarea de arme nucleare tactice rusești pe teritoriul belarus. Aceste decizii l-au izolat și mai mult de Occident, Lukașenko fiind deja supus sancțiunilor înainte de izbucnirea conflictului.

Statele Unite și Uniunea Europeană au declarat, înaintea votului de duminică, că alegerile nu pot fi considerate libere și corecte, având în vedere că presa independentă este interzisă în Belarus, iar liderii opoziției sunt fie încarcerați, fie exilați.

„Este o insultă flagrantă adusă democrației,” a scris pe rețelele sociale șefa diplomației UE, Kaja Kallas, calificând alegerile drept o farsă. La rândul său, lidera opoziției aflată în exil, Sviatlana Tsikhanouskaya, a acuzat că Lukașenko își „orchestrază realegerea ca parte a unui ritual pentru dictatori.”

Lukașenko promite stabilitate și oportunități

Lukașenko, fost director de fermă în era sovietică, susține că a rămas la putere din 1994 datorită sprijinului poporului. La un miting desfășurat vineri, el a promis justiție, securitate și „un ocean de oportunități.”

Cu toate acestea, el se confruntă cu patru contracandidați care nu au reprezentat o provocare reală sau critici semnificative. Aproximativ 6,9 milioane de alegători au fost înregistrați pentru a vota până la închiderea urnelor, la ora 17:00 GMT.

Avertisment către „dușmani”

Deși a declarat că nu s-a implicat activ în campania electorală, Lukașenko a anunțat în ultimele zile o creștere a pensiilor cu 10%, începând de luna viitoare.

La mitingul de vineri, el a promis că evenimentele din 2020 – când protestele masive aproape l-au înlăturat de la putere, iar guvernele occidentale au sprijinit acuzațiile opoziției privind fraudarea alegerilor – nu se vor repeta.

„Am fost foarte aproape să ne distrugem singuri, să fim sinceri,” a spus Lukașenko. „Iar toți adversarii și dușmanii noștri trebuie să înțeleagă: nu vă faceți iluzii – nu vom mai repeta ce s-a întâmplat în 2020.”

După ce a suprimat protestele din acel an, arestând zeci de mii de persoane, Lukașenko continuă să fie criticat pentru situația drepturilor omului. Potrivit organizației Viasna, considerată „extremistă” de regimul său, aproximativ 1.250 de deținuți politici sunt încă încarcerați, chiar și după ce autoritățile au eliberat peste 250 de persoane în ultimul an.

Lukașenko neagă existența deținuților politici, susținând că cei eliberați au fost condamnați pentru extremism și grațiați din motive umanitare.

Repararea relațiilor cu Occidentul?

Analiștii politici consideră că Lukașenko încearcă să folosească eliberarea prizonierilor ca o oportunitate de a repara relațiile cu Occidentul. Eforturile sale sunt cu atât mai urgente în perspectiva unor posibile negocieri de pace în Ucraina, în încercarea de a obține beneficii pentru sine și pentru Belarus dacă războiul se va încheia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News